Cum ne “ataca” batranetea si vine incet si sigur fara sa o cerem!

Oricat te-ai chinui si te-ai stradui, nu duci nimic cu tine in viata de apoi, iti grabesti doar intrarea. Traieste-ti viata, fii om cu tine si cu cei din jur si nu-ti bate joc de ea. Gandeste-te la ceea ce poti tu sa aduci bun in viata ta si celor de langa tine, nu la ceea ce trebuie sa faca altii. Tu cu cat ai contribuit azi la bunastarea celor din jur azi ca sa poti zice cu cat au contribuit ei la bunastarea ta?

Schimbarile batranetii apar treptat de-a lungul unei lungi perioade de timp, sesizabile abia dupa 50 de ani. Prima care apare este oboseala din lipsa de chefului, a rigiditatii spatelui, a genunchilor, a gatului.

O imbatranire sanatoasa se refera la prevenirea si reducerea efectelor nedorite ale imbatranirii. Scopul ei este mentinerea sanatatii fizice si mentale, evitarea bolilor, pastrarea unei vieti active si independente. Dezvoltarea anumitor obiceiuri sanatoase respectarea unei diete corespunzatoare, efectuarea de exercitii in mod regulat, pastrarea activitatii mentale poate ajuta. Cu cat se incepe mai devreme, cu atat mai bine. Nu este insa niciodata prea tarziu. In acest fel se pot controla intr-o anumita masura modificarile ce survin pe parcursul imbatranirii.

Spre deosebire de modificarile ce apar in adolescenta, care pot fi anticipate relativ usor, fiecare persoana imbatraneste intr-un ritm unic. Unele sisteme incep sa imbatraneasca de la varsta de 30 ani, altele abia mai tarziu. Chiar daca anumite modificari sunt specifice inaintarii in varsta, ritmul in care ele apar sau proportiile lor nu pot fi prezise.

Specialiştii au emis două teorii majore legate de procesul îmbătrânirii :

Una intre ele este teoria conform căreia fiecare individ dispune de un ceas biologic care pur şi simplu funcţionează în conformitate cu un calendar genetic predeterminat.

Cea de-a doua este teoria de mediu care presupune că mediul extern este cel care actionează în mod principal asupra sistemului uman producând leziuni cumulative şi progresive asupra acestuia.   Principalele semne ale îmbătrânirii sunt acumularea de grăsime la nivelul abdomenului, scăderea masei musculare, îngroşarea pielii tenului şi aparitia unor riduri profunde, insomnia, tulburări de memorie, scăderea apetitului şi a performanţei sexuale, afectarea inimii si a functiei renale. De asemenea, părul se subţiază şi devine cărunt, tonusul este din ce în ce mai scăzut, oboseala se instalează mai repede, apar pete maronii pe piele.   

Pe lista neagră cu principalii factori care grăbesc îmbătrânirea biologică, în vârf se află vicii precum fumatul şi consumul de alcool. Influenţe negative au şi expunerea excesivă şi constantă la soare, lipsa odihnei, alimentaţia, stilul de viaţă în general. În secolul vitezei, când totul se derulează în jurul nostru cu rapiditate, stresul şi tensiunile la care suntem expuşi sunt de asemenea factori ai îmbătrânirii premature.  

Mai grav este că îmbătrânirea rapidă are efecte asupra sănătăţii aşa cum şi bolile grăbesc diminuarea funcţiilor fiziologice.   ”Afecţiunile cardiace, ale sistemului circulator, tulburări ale sistemului nervos, boli ale articulaţiilor, afecţiunile gastroinestinale, boli ale sistemului imunitar, leziuni nevindecate complet, alergii, expunerea la substante toxice, abuzul de alcool sau tutun, alimentaţia precară, inactivitatea şi nu în ultimul rând stresul sunt factori determinanţi ai îmbătrânirii premature”, spune dr. Felicia Vasile, medic primar gerontolog. 

Lista factorilor care grăbesc îmbătrânirea

Stilul de viaţă dezechilibrat,(adica lucru si numai lucru si odihna, recreere, exercitii fizice lipsa) 

lipsa de somn ,

abuzul consumului de alcool (un pahar, cel mult două pe zi ajută la prevenirea diferitelor probleme de inimă)

fumatul, care produce îmbătrânirea pielii (printre multe alte efecte nocive), Cu fiecare ţigară fumată, pielea îşi pierde din elasticitate devenind uscată şi ridată, în timp. Cercetătorii au arătat că fumatul duce la deshidratarea celulelor pielii dându-i acesteia un aspect nesănătos, chiar respingător. De asemenea fumatul scade nivelul de vitamina C, compus care joacă un rol esenţial în păstrarea vigorii în organism.

Cel mai important lucru si cel mai neglijat este lipsa de exerciţiu fizic, (stiindu-se ca umblatul in casa nu se pune )

Creierul leneş, care nu desfăşoară zilnic “ceva nou”; 

Lipsa nutriţiei echilibrate şi excesul de greutate;

Atitudinea pesimistă, care dezechilibrează sistemul imunologic; 

Decepţiile în plan sentimental (cei care divorţează au un risc cu 40 % mai mare să aibă o moarte prematură). 

 Imbatranirea Pas cu pas , nu va mirati ci luati masuri preventive

Functia tuturor organelor vitale incepe sa scada pe masura imbatranirii. Modificari legate de varsta apar in toate celulele, tesuturile si organele, si ele afecteaza functionarea tuturor sistemelor din corp.

Odata cu imbatranirea, celulele devin mai mari, cu o capacitate tot mai mica de a se divide; creste cantitatea de pigment si substante grase (lipide) din interiorul lor. Multe celule isi pierd capacitatea de functionare; altele incep sa functioneze anormal.

Substantele rezultate din metabolism se acumuleaza in tesuturi pe masura inaintarii in varsta. Un pigment de culoare maro numit lipofuscina se acumuleaza in multe tipuri de tesuturi alaturi de substante grase.

Tesuturile conjunctive, de legatura, isi pierd din elasticitate. Datorita acestui fapt, organele, vasele de sange si caile respiratorii devin mai rigide. Membranele celulelor se modifica si ele, astfel incat multe tesuturi nu mai primesc la fel oxigenul si substantele nutritive si elimina mult mai greu dioxidul de carbon si produsii de metabolism.

Multe tesuturi scad in greutate, proces denumit atrofie. Alte tesuturi devin nodulare si mult mai rigide.

Datorita schimbarilor celulare si tisulare, si organele se modifica odata cu varsta. Isi pierd progresiv functia si scade capacitatea functionala maxima. Multe persoane nu observa aceste schimbari pentru ca rareori isi folosesc organele la capacitatea lor maxima.

Organele au o rezerva functionala pe langa capacitatea uzuala. De exemplu, inima unui tanar de 20 de ani este capabila sa pompeze de zece ori mai mult decat cantitatea necesara mentinerii vietii. Dupa varsta de 30 de ani o medie de 10% din aceasta rezerva se pierde in fiecare an.

Cele mai semnificative schimbari apar la nivelul inimii, plamanilor si rinichilor. Pierderea rezervei variaza intre persoane, dar si intre diferite organe in cazul aceleiasi persoane. Scaderea rezervelor ingreuneaza si mai mult restabilirea echilibrului organismului.

Temperatura corpului nu se modifica semnificativ odata cu inaintarea in varsta. Pierderea grasimii subcutanate insa ingreuneaza mentinerea constanta a acesteia. De aceea varstnicii poarta frecvent mai multe randuri de haine pentru a mentine o temperatura comfortabila. Varsta scade si capacitatea organismului de a transpira. In consecinta, varstnicii sunt mult mai frecvent expusi la supraincalzire (hipertermie) sau la scaderi periculoase de temperatura (hipotermie).

De multe ori, varstnicii nu prezinta cresterea temperaturii in caz de infectie. De aceea este extrem de importanta urmarirea celorlalte functii vitale pentru monitorizarea unei infectii.

Pe masura imbatranirii, organismul nu mai tolereaza la fel de mult efort. E nevoie de mai mult timp ca pulsul sa creasca in timpul efortului si mai mult timp sa scada dupa incetarea acestuia. Frecventa cardiaca maxima scade si ea.

Desi functia pulmonara descreste usor, frecventa pulmonara nu se modifica odata cu varsta. O persoana foarte in varsta ar trebui sa fie capabila sa respire fara efort in conditii normale.

Multe persoane varstnice se simt ametite daca se ridica brusc de jos. Aceasta situatie apare datorita scaderii rapide a presiunii sanguine si poarta denumirea de hipotensiune ortostatica.

Alte probleme frecvent intalnite in randul varstnicilor sunt:

  • Presiune sanguina ridicata (hipertensiune);
  • Puls scazut (bradicardie);
  • Probleme de ritm cardiac (aritmii), precum fibrilatia atriala.

Medicamentele si semnele vitale. Reactiile adverse, foarte inselatoare

Medicamentele utilizate pentru a trata probleme varstnicilor pot influenta semnele vitale:

  • De exemplu, digitala, utilizata in tratarea insuficientei cardiace, si alte medicamente utilizate pentru scadere tensiunii arteriale numite beta blocante, pot scadea pulsul.
  • Antialgicele pot incetini ritmul respirator.
  • Diureticele pot reduce presiunea sangelui, cauzand scaderi ale acesteia la modificarea pozitiei corpului.
  • Intensitatea metabolizarii medicamentelor este mult redusa. De aceea este necesara scaderea dozelor la persoanele varstnice, iar efectele lor secundare apar mai frecvent decat la tineri.
  • Reactiile adverse ale medicamentelor pot mima simptomele multor boli, astfel incat e usor de confundat o reactie adversa medicamentoasa cu o boala.
  • Anumite medicamente au reactii adverse complet diferite decat la tineri.

Alte modificari in organism

Pielea

Modificarile de la nivelul pielii se numara printre cele mai vizibile semne ale imbatranirii prin prezenta ridurilor si a pielii care isi pierde elasticitatea. Pe masura trecerii anilor, stratul extern al pielii, epiderma, se subtiaza. Numarul celulelor care contin pigment (melanocite) scade, iar cele care raman cresc in dimensiuni. Pielea apare astfel mai subtire, palida, translucida. Pete pigmentare mari pot sa apara in zonele expuse soarelui.

Modificarile de la nivelul tesutului conjuctiv reduc elasticitatea pielii. Productia glandelor sebacee scade, astfel incat pielea devine mai uscata, cu prezenta unor senzatii de mancarime uneori.

Parul si unghiile

Culoarea parului este determinata de un pigment numit melanina, produs la nivelul foliculului firului de par. Cu inaintarea in varsta, foliculul produce mai putina melanina. Firele albe incep sa para la 30 ani, prima data in regiunea tamplelor, apoi extinzandu-se spre varful scalpului. Parul de la nivelul fetei si trunchiului isi modifica culoarea mai tarziu decat cel de la nivelul scalpului.

Albirea parului este determinata genetic. Ea se produce mai rapid la rasa caucaziana si mai tarziu la cea asiatica.

Si unghiile se modifica odata cu varsta. Cresc mai incet, isi pierd luciul si devin casante. Pot sa devina galbene si opace.

Auzul

Acuitatea auditiva scade treptat, in special pentru sunetele cu frecventa inalta, si mai ales in cazul persoanelor care au fost expuse la zgomote de-a lungul vietii. Acest fenomen poarta numele de presbiacuzie. S-a estimat ca 30% din populatia de peste 65 de ani prezinta dizabilitati auditive importante.

Acuitatea auzului incepe sa scada treptat de la 50 de ani, probabil datorita modificarilor nervului auditiv. In plus, se poate adauga si capacitatea redusa a creierului de a procesa sunetele. Dopurile de cerumen sunt o alta cauza frecventa a tulburarilor de auz si sunt mai frecvente odata cu inaintarea in varsta.

Zgomotele anormale (tinitus) sunt destul de frevent intalnite la vartnici si sunt un semn al pierderii moderate a auzului.

Vazul

Modificarile de varsta legate de vedere incep de la 30 de ani. Ochiul varstnicului produce mai putine lacrimi, ducand la o senzatie inconfortabila de uscaciune. Solutia este utilizarea picaturilor sau a lacrimilor artificiale.

Toate structurile ochiului se modifica cu varsta. Corneea devine mai putin sensibila, astfel incat anumite leziuni pot fi scapate din vedere. La varsta de 60 ani, pupilele au o treime din dimensiunea pe care o aveau la 20 de ani. Pupila reactioneaza de asemenea mai incet la intuneric si la lumina.

Gustul si mirosul

Numarul papilelor gustative incepe sa scada la 40-50 de ani la femei si la 50-60 de ani la barbati. Papilele gustative ramase incep sa se atrofieze. Daca se pierde senzatia gustativa, gusturile dulce si sarat sunt primele care dispar, iar amar si acru persista putin mai mult.

Productia de saliva scade cu inaintarea in varsta. Gura devina mai uscata si inghitirea mai dificila. Digestia este ingreunata si poate sa creasca incidenta problemelor dentare.

Simtul mirosului incepe sa scada dupa varsta de 70 de ani. Acest lucru se datoreaza pierderii terminatiilor nervoase de la nivelul nasului.

Odata cu imbaranirea pot fi diminuate si perceptia vibratiilor, senzatia de rece-cald, presiunea sau atingerea. Dupa varsta de 50 de ani, multe persoane au o sensibilitate redusa la durere. Este posibil ca aceste modificari sa se datoreze fluxului de sange scazut la nivelul receptorilor, creierului sau maduvei spinarii.

Inima

Inima are un sistem natural de pacemaker care ii controleaza bataile. O parte din acest sistem poate dezvolta fibroza si apar depozite de grasime odata cu varsta. Pacemakerul natural, nodulul sinoatrial, pierde cateva dintre celulele sale, rezultand un ritm mai scazut al batailor inimii.

Poate sa apara o usoara crestere a dimensiunilor inimii, in special a ventriculului stang. Peretele inimii se ingroasa, iar cantitatea de sange care ajunge la acest nivel scade, in ciuda dimensiunilor marite ale acesteia.

Printre modificarile normale ale inimii se numara si prezenta pigmentului de varsta, lipofuscina.

Celulelele musculare cardiace degenereaza treptat. Valvele inimii, care controleaza directia de curgere a sangelui, se ingroasa si devin mai rigide. La auscultatia cordului, un suflu cauzat de ingrosarea valvelor cardiace este frecvent la varstnici.

Vasele de sange

Receptorii, numiti baroreceptori, monitorizeaza presiunea sangelui si asigura mentinerea constanta a acesteia in timpul miscarii si a desfasurarii diferitelor activitati. Baroreceptorii devin mai putin sensibili odata cu varsta. Aceasta situatie explica de ce multi varstnici prezinta hipotensiune ortostatica.

Peretii capilarelor se ingroasa treptat, scazand schimbul de substante nutritive si produsi de metabolism la acest nivel.

Principala artera, aorta, devine mai groasa, mai putin flexibila, probabil datorita schimbarilor ce apar in tesutul conjunctiv din peretele vascular. Tensiunea arteriala creste, iar inima va trebui sa munceasca mai mult, generand hipertrofie (ingrosarea muschiului cardiac). Si celelalte artere devin mai groase si mai rigide. In general, varstnicii prezinta o tensiune arteriala crescuta moderat.

Sangele

Imbatranirea se caracterizeaza si prin reducerea apei totale din organism. Exista mai putine fluide in torentul sanguin si in consecinta un volum sanguin redus.

Numarul celulelor rosii din sange (corespunzator si hemoglobina si hematocritul) e scazut. Aceasta situatie genereaza aparitia oboselii.

Plamanii

Dupa 20 de ani numarul alveolelor respiratorii incepe sa scada, alaturi de capilarele pulmonare corespunzatoare. Plamanii devin mai putin elastici, mai putin capabili de contractie si expansionare, datorita reducerii unei proteine tisulare numita elastina.

Forta maximala generata in inspir sau expir scade cu varsta, pe masura ce diafragmul si muschii dintre coaste (intercostali) devin tot mai slabi. Drept consecinta, cantitatea de oxigen care trece din aer in sange scade. Varstnicii au niveluri scazute cronic de oxigen, cu o toleranta scazuta la boli drept consecinta, abilitate scazuta de efort, scheme anormale de respiratie, inclusiv apnee in somn (episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului), risc crescut de infectii precum pneumonie sau bronsita.

Rinichii

Numarul unitatilor de filtrare din rinichi (nefroni) scade. Masa totala renala scada cu varsta.Vasele de sange care deservesc rinichiul devin mai rigide si filtrarea sanguina renala se reduce.

Vezica urinara

Tesutul elastic din structura vezicii devine rigid, vezica devenind mai putin flexibila. Musculatura slabeste si vezica nu se goleste complet.

In cazul femeilor, slabiciunea musculara poate sa duca la pierderea pozitiei normale a vezicii si a vaginului (prolaps), care poate bloca uretra. In cazul barbatilor, uretra poate fi blocata de o glanda prostatica marita.

Modificarile ce apar la nivelul rinichilor odata cu varsta le scade capacitatea de a concentra urina si de a retine apa. Deshidratarea apare frecvent pentru ca varstnicii isi pierd senzatia de sete. Deshidratarea se agraveaza daca persoana in cauza reduce ingestia de lichide in incercarea de a controla problemele de contentie urinara.

Infectiile tractului urinar sunt frecvente la batrani datorita pe de o parte golirii incomplete a vezicii, iar pe alta parte datorita modificarii ehilibrului chimic de la nivelul tractului urinar.

Rinichiul varstnicului este mai susceptibil de a dezvolta reactii adverse medicamentoase. Antiinflamatoarele nonsteroidiene si anumite medicamente pentru inima precum inhibitorii enzimei de conversie pot cauza insficienta renala acuta in unele cazuri. De aceea, este important sa se efectueze analize de laborator de rutina cand aceste tipuri de medicamente sunt utilizate.

Voteaza si comenteaza cum ti-a folosit, sa stie toti parerea ta!

Foarte NemultumitNemultumitOKMultumitFoarte Multumit ( 1 -voturi, Media: 5.00 out of 5)

Loading...
Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila