Dishidroză.
Boală caracterizată prin transpiraţii intense la nivelul degetelor de la mâini şi picioare.
Afecţiune care apare la mâini şi picioare, mai ales pe feţele laterale ale degetelor, sub formă de vezicule profunde, dure, înroşirea fiind frecvent absentă.
Veziculele nu se deschid singure.
Apare primăvara precedată de prurit şi usturimi.
Erupţia are întindere diferită şi foarte frecvent intervine infectarea, conţinutul veziculelor devenind purulent. Deci apar pustule, eritem inflamator, chiar limfangite şi adenopatii dureroase.
Este provocată de factori microbieni, micotici, chimici, fizici, căldură, lumină. Este de fapt tot o formă de eczemă. De cele mai multe ori apare pe fond alergic cauzat sau accentuat de climă, mediu, condiţii de muncă, sensibilitatea organismului, ereditară sau dobândită în timp. Este mai virulentă la persoanele care depun muncă intelectuală ce vizează cu precădere vederea. Este provocată de factori microbieni, micotici, chimici fizici (lumină, căldură).
Tratamentul este cel de la eczeme însă se adresează etiologiei. Printre măsurile care se impun de multe ori trebuie să se aibă în vedere şi schimbarea locului de muncă cu scutirea ochilor de anumite activităţi, printre care renunţarea la vizionarea programelor de la televizor sau calculator. Se vor face de asemenea gimnastică uşoară, plimbări în aer liber. În privinţa alimentaţiei se va evita consumarea grăsimilor alimentare, uleiului prăjit, afumăturilor şi conservanţii, aditivii alimentari şi toate toxinele în general pentru că organismul este deja intoxicat şi se scăpa foarte greu de toxinele acumulate.
Alimentaţia: se vor evita toate produsele chimice din alimentaţie (faimoasele E-uri), adică conservanţi, coloranţi, aditivi, etc. Chiar şi aromele sintetice dacă este posibil vor fi evitate. De asemenea este indicat să nu se consume o perioadă carne roşi de orice fel. De asemenea se evită prăjelile, mezelurile, sosurile. Se va consuma brânză de vaci, carne de pui (fără pieliţă), peşte (nu conservat) fructe şi legume proaspete în orice cantitate.
Atenţie! Se va evita îmbrăcămintea sintetică care poate produce alergie şi nu dă voie organismului să se aerisească menţinând umezeala. De asemenea acestea produc un câmp electric care poate deregla celulele şi este necesar deci să se opteze pentru o îmbrăcăminte fără aceste fibre. Trebuie de asemenea ferit de orice alergeni care pot să agraveze afecţiunea. La fiecare pot fi alţi alergeni.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, aloe, brad, cătină, cerenţel, coada racului, crin alb, echinacea, iarbă mare, lumânărică, mărul lupului, nalbă, năsturel, nuc, pătlagină, pelin, piciorul cocoşului, pin, piperul bălţii, rostopască, salvie, scai vânăt, stejar, sunătoare, tătăneasă, 3 fraţi pătaţi, urzică mică, varză, zămoşiţă, zmeur.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) 1 linguriţă de frunze se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente pe locurile afectate de mai multe ori pe zi. De asemenea intern se pot consuma 2-3 căni pe zi, pentru diminuarea secreţiilor.
Aloe (Aloe vera) se extrage suc din plantă sau se macină frunze şi se aplică sau sucul sau chiar planta pe locurile afectate de mai multe ori pe zi. În cazul leziunilor umede se va pune praf din plantă uscată.
Brad (Abies alba) 1 linguriţă de cetină, muguri sau chiar de conuri se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente locale de mai multe ori pe zi. Are şi un puternic efect antibiotic fiind indicat în cazurile infectate.
Cătină (Hippophae rhamnoides) se foloseşte uleiul de cătină cu care se va unge de mai multe ori pe zi leziunile. Este foarte indicat fiind un bun cicatrizant.
Cerenţel (Geum urbanum) se foloseşte rizomul mărunţit 1 linguriţă se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară apoi şi se aplică local prin tamponamente de mai multe ori pe zi.
Coada racului (Potentilla anserina) o linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se fierbe timp de 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi, preferabil după mese.
-Din rădăcinile plantei 1 linguriţă se va pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Se poate consuma 2-3 căni pe zi. Diminuează secreţiile. Extern se fac tamponamente locale.
Crin alb (Lilium candidum) se foloseşte bulbul fiert în lapte (100 ml) timp de 10 minute, apoi se poate pisa şi el şi se aplică local sucul sau se fac chiar cataplasme în cazul rănilor mai întinse.
Echinacea (Echinacea purpurea) se pune 1 linguriţă de tinctură la 100 ml apă şi se tamponează local de mai multe ori pe zi.
Iarbă mare (Inula helanium) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. –Ceai din rădăcină –2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă care va fierbe timp de 10 minute după care se va strecura. Se pot folosi 2 astfel de ceaiuri pe zi. Utilă infecţii în special.
Lumânărică (Verbascum phalmoides) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Antimicrobian destul de puternic. Se poate folosi şi planta sub formă de praf.
Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi sub formă de praf pus pe afecţiunile zemuinde. Este un bun antibiotic.
Nalbă (Althea officinalis) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se pune 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la o cană de apă rece şi se lasă la temperatura camerei doar 30 minute. Este o plantă care are acţiune cicatrizantă şi emolientă.
Năsturel (Nastartium officinale) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi sucul proaspăt din plantă.
Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma intern pentru diminuarea secreţiilor şi extern se pun comprese, se pot face spălături sau chiar se pot pune pansamente cu comprese.
Pătlagină (Patlagina lanceolata) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate aplica planta proaspătă care are la început o acţiune emolientă apoi una de cicatrizare. Se poate aplica şi din planta proaspătă suc şi aplicat extern de mai multe ori pe zi.
Pelin (Artemisia absinthum) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate aplica şi sub formă de praf pe răni umede. Are acţiune dezinfectantă şi astringentă.
Piciorul cocoşului (Ranunculus acer) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Este antispastică şi ajută la calmarea durerilor. Se foloseşte doar extern. Se folosesc părţile aeriene ale plantei. Are efect iritant revulsiv. Se foloseşte cu atenţie să nu producă răni.
Pin (Pinus sylvestris) vârfuri de ramuri sau conuri mărunţite se pun 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute. Se strecoară. Se folosesc pentru efectul antibiotic cicatrizant.
Piperul bălţii (Polygonum hydropiper) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Are şi efect revulsiv.
Rostopască (Chelidonium majs) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi cremă sau unguent care se găseşte la magazinele de profil. Rostopască (Chelidonium majs)-în prima zi se va pune suc de rostopască obţinut din planta proaspătă pe locurile afectate. Se face de 2-3 ori pe zi.
A doua zi se va face un ceai din 1 linguriţă de plantă mărunţită care se pune la 250 apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun apoi mâinile în această soluţie pentru 2-3 minute, după care se scot şi se lasă să se usuce fără să se mai şteargă. Se poate face acest lucru de 3-4 ori pe zi. Se repetă apoi ca în prima zi şi tot aşa până la vindecarea complectă.
Scai vânăt (Eryngium planum) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Este un bun antibiotic.
Stejar (Quercus robur) intern- 2 linguriţe de coajă mărunţită se vor pune în 250 ml apă rece. Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoară. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi, pentru diminuarea secreţiilor. 3 linguriţe de coajă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se va fierbe timp de 20 minute după care se strecoară. Se fac comprese sau cataplasme. Praf de coajă de stejar se va pune pe diferite răni zemuinde.
Sunătoare (Hypericum perforatum) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi crema sau alifiile care sunt gata preparate la magazinele de profil.
Tătăneasă (Symphythum officinalis) 1linguriţă de rădăcină mărunţită la o cană de apă rece şi se lasă la temperatura camerei doar 30 minute. Este o plantă care are acţiune cicatrizantă şi emolientă se fac comprese şi spălături. Se poate folosi şi crema care se găseşte la magazine în unele cazuri.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi.
Urzică mică (Urtica urens) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi.
Varză (Brasica oleracea) se poate folosi sucul de varză pentru tamponamente de mai multe ori pe zi, sau se pun frunze zdrobite pe locurile afectate.
Zămoşiţă (Hibiscum trionum) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente de mai multe ori pe zi.
Zmeur (Rubus idaea) 1 linguriţă de ramuri tinere şi muguri se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute. Se strecoară. Se tamponează local de mai multe ori pe zi.
Alte reţete:
-Se spală cu apă multă fără săpun sau cu săpun cu sulf şi apoi se unge cu orice cremă care conţine lanolină şi se rade puţin praf de sulf de pe un baton de sulf (se găseşte de vânzare la magazinele de seminţe). Se face de 2-3 ori pe zi.
-Piatră vânătă foarte diluată cu apă se spală cu soluţia local de mai multe ori pe zi şi apoi se unge cu cremă de gălbenele sau cătină.
