Guturai la copii
Datorat unui virus, totdeauna deosebit de cel al gripei. în guturai apare, pentru început, o jenă în gât, ca şi cum te-ar zgâria ceva. Amigdalclc, din aşa-numitul inel al lui Waldeyer, se umflă. Apoi se inflamează mucoasa nazală şi începe să se elimine mai multă secreţie pe nas decât în mod obişnuit. Apare senzaţia de nas înfundat. Dacă, în continuare, e afectată şi cavitatea sinusală, întreg capul pare că se umflă, se spune că „parcă am capul mare”.
Pentru tratamentul guturaiului, încă de la debut, ajută o transpiraţie abundentă. Ca semne ale guturaiului la sugari apare febra, apatia, somnul neliniştit, respiraţia greoaie pe nas. strănuturi şi uneori vărsături.
Trebuie avut grijă ca sugarul să dispună de cât mai mult aer proaspăt. Pentru tratamentul guturaiului se recomandă:
Micul bitter suedez
încă de la primele semne ale guturaiului se înmoaie o bucată de vată în micul bitter suedez, se pune sub nas şi se inspiră puternic de mai multe ori. Vaporii de bitter suedez uşurează respiraţia.
în perioadele când apar epidemiile de gripă se va lua, ca măsură de prevenire, zilnic, câte o linguriţă de bitter suedez, diluat în apă călduţă.
Retetă de casă
Se fac băi cu apă fierbinte la picioare. Durata băilor este de 10 minute. Apa va fi fierbinte atât cât se poate suporta şi se adaugă cantităţi noi pe parcurs, pentru a nu se răci.
Muşeţel (în inhalaţii)
Se pune într-un vas marc un litru de apă clocotită şi se adaugă o lingură plină- ochi de museţcL de preferinţă flori. Vasul e pus pe o masă, iar copilul, pe un scaun, va sta cu capul aplecat deasupra vasului, ca să inhaleze cât mai mulţi vapori de muşeţel. Cu un prosop mare şi gros se acoperă bine vasul şi capul copilului. După aproximativ 10 minute, sau chiar mai mult, micuţul, cu capul bine înfăşurat în prosop, e pus să stea în pat, învelit bine, ca să transpire.
Dacă inhalaţia nu s-a făcut înainte de culcare, cel mic trebuie să rămână în casă toată ziua. la căldură, altfel tratamentul nu are efect.
Guturai de fân
Alergie respiratorie frecventă, rebelă la tratament, bolnavul fiind de multe ori în imposibilitatea de a desfăşura o activitate zilnică normală. Cauza o reprezintă contactul mucoaselor cu polenul de flori, inhalarea mirosului de ierburi sau de fân, ori de fan proaspăt cosit. Polenul este transportat, în lunile de primăvară- vară, de către vânt şi împrăştiat în aer. Este suficient ca o singură bobiţă de polen să ajungă în nasul, ochii etc., unei persoane ce face această formă de alergie, ori ca ea să inspire aerul încărcat de polen sau de miresme tari de flori de fân şi individul în cauză începe să simtă mâncărimi în mucoasa nazală, ochi, cerul gurii, faringe.
Pe zonele respective apar umflături, alergicul strănută zdravăn, frecvent, în reprize, de câte şase-zece ori la rând, eliminând din abundenţă o secreţie transparentă, nazală. La aceste manifestări se pot adăuga şi accese de astm, iritaţii ale pielii şi febră ridicată.
Pentru tratament se recomandă următoarele:
Urzică
O linguriţă plină-vârf cu urzică uscată, la o ceaşcă de ceai, se opăreşte cu apă fierbinte, se lasă „să tragă” un minut, după care se strecoară. Se consumă zilnic patru căni, băute cu înghiţituri mici.
Micul bitter suedez
In ceaiul de urzică se diluează câte o linguriţă din micul bitter suedez, pentru fiecare cană băută, şi se consumă zilnic trei linguriţe de bitter suedez, luate cu ceai, înainte şi după mese.
