Ketoconazol capsule Prospect

Prospect Ketoconazol pastile 200mg

Sharing

Prospect: Informatii pentru utilizatori

 

KETOCONAZOL ARENA 200 mg, comprimate

 

Ketoconazol

Compoziţie

Un comprimat conţine ketoconazol 200 mg şi excipienţi: amidon de porumb, lactoză monohidrat,
celuloză microcristalină PH 101, dioxid de siliciu coloidal, stearat de magneziu, povidonă K30,
laurilsulfat de sodiu.

Grupă farmacoterapeutică: antimicotice sistemice, derivaţi de imidazol

Ketoconazol capsule Prospect
Ketoconazol capsule Prospect

Indicaţii terapeutice

Infecţiile micotice sistemice şi de organ: histoplasmoză, blastomicoză, coccidioidomicoză,
paracoccidioidomicoză; candidoze cutanate (cutaneo-mucoasă, orală, vaginală) şi micoze ale pielii,
părului şi mucoaselor, care nu răspund la tratamentul local. Deoarece efectul se instalează lent,
Ketoconazolul este mai eficace în infecţiile cronice.

 

Contraindicaţii

Hipersensibilitate la ketoconazol şi alţi derivaţi de imidazol, boli hepatice, sarcină. Anticolinergicele,
cimetidina, antiacidele micşorează absorbţia intestinală a ketoconazolului.

Copii sub 6 ani.

Administrarea în asociere cu: astemizol, terfenadină, mizolastină, cisapridă, bepridil, pimozidă, triazolam,
midazolam, simvastatină, cerivastatină, atorvastatină, nevirapină, tacrolimus, tolterodină, lercanidipină,
ebastină, halofantrină şi etanol.

 

Precauţii

O supraveghere atentă este indicată în următoarele cazuri: pacienţi peste 50 ani, antecedente alergice
cunoscute, idiosincrazie la medicamente, alcoolism, antecedente hepatice cunoscute.

Dacă este necesară administrarea la femei de vârstă fertilă, trebuie exclusă, prin mijloace diagnostice,
prezenţa sarcinii.

La voluntarii ce au primit doze zilnice maxime de ketoconazol s-a observat, la efectuarea testului cu
ACTH, o diminuare a răspunsului secretor de cortizol. De aceea se recomandă monitorizarea atentă a
funcţiei suprarenaliene la pacienţii cu insuficienţă suprarenaliană sau cu afectare suprarenaliană şi la
pacienţii aflaţi în condiţii de stres prelungit (intervenţii chirurgicale majore, terapie intensivă etc.)
Deoarece medicamentul conţine lactoză, administrarea nu este recomandată la pacienţii cu intoleranţă
ereditară la galactoză, deficit de lactază Lapp sau malabsorbţie de glucoză-galactoză.

Interacţiuni

Antihistaminice H1 lipsite de efect sedativ (astemizol, terfenadină): risc crescut de producere a aritmiilor
ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor, datorită reducerii metabolizării hepatice a antihistaminicului
de către ketoconazol.

Mizolastină: risc de producere a aritmilor ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor.

Cisapridă, bepridil, pimozide: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare, mai ales a torsadei
vârfurilor.

Nevirapină: pe de o parte, creşterea concentraţiilor plasmatice ale nevirapinei prin reducerea metabolizării
sale hepatice de către ketoconazol şi pe de altă parte, scăderea concentraţiilor plasmatice ale
ketoconazolului prin creşterea metabolizării sale hepatice de către nevirapină.

Triazolam, midazolam: creşterea concentraţiilor plasmatice de benzodiazepină prin reducerea
metabolizării sale hepatice şi potenţarea efectului sedativ.

Simvastatină, cerivastatină, atorvastatină (inhibitori ai HMG Co-A reductazei) : risc crescut de producere
a reacţiilor adverse (dependente de doză) cum ar fi rabdomioliza, prin reducerea metabolizării
hipocolesterolemiantului. În cazul administrării de ketoconazol, trebuie întrerupt tratamentul
hipocolesterolemiant. În cazul tratamentului concomitent îndelungat cu ketoconazol sau medicamente
înrudite, trebuie aleasă o altă statină.

Tacrolimus: creşterea concentraţiilor plasmatice ale tacrolimusului prin inhibarea metabolizării sale la
nivel intestinal.

Etanol: potenţarea efectelor consumului de etanol (senzaţie de căldură, roşeaţă, vărsături, tahicardie). În
timpul tratamentului cu ketoconazol trebuie evitate consumarea băuturilor ce conţin etanol sau utilizarea
medicamentelor ce conţin etanol.

Tolterodină: creşterea concentraţiilor plasmatice ale tolterodinei în cazul metabolizării sale lente, cu riscul
produceri supradozajului.

Lercanidipină: risc crescut de producere a reacţiilor adverse prin reducerea metabolizării hepatice a
dihidropirdinei.

Ebastină: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare mai ales la pacienţii cu predispoziţie (sindrom
de QT lung congenital).

Halofantrină: risc crescut de producere a aritmiilor ventriculare, mai ales a torsadei vârfurilor. Dacă este
posibil, trebuie întreruptă administrarea medicamentului torsadogen non-antiinfecţios. Dacă administrarea
asociată nu poate fi evitată, trebuie analizat, în prealabil, intervalul QT şi trebuie efectuată monitorizare
ECG.

Busulfan: s-a abservat creşterea riscului relativ de apariţie a bolii venoocluzive hepatice la copil, ca
urmare a administrării asociate de ketoconazol şi doze mari de busulfan.

Ciclosporină: risc de creştere a concentraţiilor plasmatice de imunosupresor (prin inhibarea
metabolismului acestuia) şi a creatininemiei. În cazul admnistrării acestei asociaţii trebuie monitorizate
funcţia renală, concentraţiile plasmatice ale imunosupresorului şi ajustarea, înfuncţie de caz, a dozelor
administrate.

Didanozină (comprimate): scăderea absobţiei digestive a ketoconazolului ca urmare a creşterii pH-ului
gastric (datorită antiacidului din componenţa comprimatelor de didanozină). Ketoconazolul trebuie
administrat cu 2 ore înainte sau la 6 ore după administrarea comprimatelor de didanozină.

Izoniazidă: scăderea concentraţiilor plasmatice ale ketoconazolului. Administrarea dozelor celor 2
antiinfecţioase trebuie făcută la intreval de cel puţin 12 ore. Trebuie monitorizate concentraţiile
plasmatice de ketoconazol şi adaptate dozele în mod adecvat.

Rifampicină: scăderea concentraţiilor plasmatice şi a eficacităţii celor 2 antiinfecţioase (datorită inducţiei
enzimatice cauzată de către rifampicină şi scăderea absorbţiei intestinale cauzată de antimicotic).
Admnistrarea dozelor celor 2 antiinfecţioase trebuie făcută la intreval de cel puţin 12 ore, trebuie
monitorizată concentraţia plasmatică a antimicoticului şi adaptate dozele în mod adecvat.

Săruri, oxizi şi hidroxizi de magneziu, aluminiu şi calciu (administrate pe cale orală): scăderea absorbţiei
digestive a ketoconazolului datorită creşterii pH-ului gastric. Adminstrarea antiacidelor trebuie făcută la
un interval mai mare de 2 ore, dacă este posibil, faţa de momentul administrării antimicoticului.

Sildenafil: creşterea concentraţiilor plasmatice de sildenafil, cu riscul de apariţie a hipotensiunii arteriale.
Antihistaminice H2: scăderea absorbţiei digestive a antimicoticului datorită creşterii pH-ului gastric, prin
efect antisecretor.

Inhibitorii pompei de potoni: scăderea absorbţiei digestive a antimicoticului datorită creşterii pH-ului
gastric, prin efect antisecretor.

Zolpidem: creşterea moderată a efectului sedativ.

Fenitoină: administrarea concomitentă de ketoconazol determină reciproc micşorarea concentraţiei
plasmatice prin inducţie enzimatică.

Atenţionări speciale

În cursul tratamentului cu ketoconazol s-a semnalat apariţia afectării hepatice, cu sau fără manifestări
clinice. Perioada de timp de la începerea tratamentului în care aceasta a apărut a variat de la câteva zile
până la 24 săptămâni. Este posibil ca această afectare să fie de natură imuno-alergică, manifestările fiind,
de cele mai multe ori, de tip citolitic şi, mai rar, de tip colestatic. În cazuri izolate s-au observat creşteri
moderate ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor şi ale fosfatazei alcaline.

In majoritatea cazurilor afectarea hepatică a fost de intensitate moderată şi a dispărut în mai puţin de 2
luni de la întreruperea tratamentului. Totuşi au fost semnalate şi cazuri care au evoluat cu deces. În aceste
cazuri, factorii agravanţi au fost: întârzierea diagnosticării afectării hepatice şi întreruperii tratamentului,
administrarea anterioară de griseofulvină sau a altor medicamente hepatotoxice.

Este important ca pacientul aflat sub tratament cronic să cunoască simptomele afectării hepatice: febră,
prurit, fatigabilitate, dureri abdominale, greaţă, vărsături, urină hipercromă, scaun decolorat, icter. În
cazul apariţiei acestor simptome tratamentul trebuie întrerupt şi trebuie determinate valorile
concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor şi ale fosfatazei alcaline.

Testele funcţionale hepatice se efectuează înainte de începerea tratamentului, se repetă la 2 săptămâni de
la începerea acestuia şi apoi lunar, în cazul tratamentelor efectuate pe o perioadă de timp mai mare de 1
lună. Când acestea confirmă prezenţă afectării hepatice, tratamentul trebuie întrerupt..

Sarcina şi alăptarea:

Ketoconazolul este contraindicat în timpul sarcinii.

Ketoconazolul este excretat în laptele matem. In cazul admnistrării de cisapridă la noul născut sau la
sugar, este contraindicată administrarea de ketoconazol la mamă, ca măsură de precauţie, datorită riscului
potenţial de producere a unei interacţiuni medicamentoase la copil (torsada vârfurilor).

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Nu au fost semnalate efecte negative asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Doze şi mod de administrare

Oral, la adulţi, doya recomandată este de un comprimat (200 mg/zi) în timpul mesei mesei; dacă este
necesar doza poate fi crescută la 400 mg/zi.

La copii aproximativ 3 mg/corp şi zi în funcţie de vârstă.

Reacţii adverse

Frecvente:

Tulburări gastro-intestinale: greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree. Ocazional se produce creşterea
transaminazelor serice; tratamentul de durată (mai mult de 14 zile) poate fi cauză de hepatită şi icter (se
întrerupe medicaţia, este necesar controlul periodic al probelor funcţionale hepatice).

Mai puţin frecvente:

Cefalee, vertij.

Creşteri izolate ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice.

Dismenoree

Prurit, erupţii cutanate, urticarie, reacţii alergice de tip anafilactic.

Rare

Trombocitopenie, leuconeutropenie.

Alopecie

Impotenţă, scădere a libidoului, ginecomastie şi oligospermie (mai ales în cazul administrării unor doze
mari), menstruaţie neregulată.

La administrarea dozei terapeutice zilnice de 200 mg ketoconazol poate să apară o scădere tranzitorie a
concentratiilor plasmatice ale testosteronului. Acestea se normalizează după 24 ore de la administrare. În
cursul tratamentelor prelungite, cu doză zilnică de 200 mg ketoconazol, concentraţiile plasmatice de
testosteron nu sunt modificate în mod semnificativ.

Creşterea presiunii intracraniene, reversibilă după întreruperea tratamentului ( mai ales edem papilar,
bombarea fontanelei)

Hepatotoxicitate.

Supradozaj

Ketoconazolul poate creşte concentraţia plasmatică a anticoagulantelor cumarinice, sulfamidelor
antidiabetice (prin deplasare de pe proteinele plasmatice) şi ciclosporinei; este necesară ajustarea dozei
acestora pentru a evita accidentele toxice. În cazul producerii unui supradozaj, pacientul trebuie internat
în spital, i se efectuează lavaj gastric, dacă este cooperant, în caz contrar, se administrează diuretice
osmotice.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

A nu se lăsa la îndemâna si vederea copiilor.

Ambalaj

Cutie cu un blister din Al/PVC a 10 comprimate
Producător

S. C.ARENA GROUP S.A.,

B-dul Dunării nr. 54, Comuna Voluntari, Jud. Ilfov, România


Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă

S.C. Arena Group S.A.,

Str. Ştefan Mihăileanu nr. 31, Sector 2, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Iunie, 2009

Tratamente Naturiste

1 2 3 4

Diete pentru Adulti si Copii

1 2 3 4
Lupta-cu-Cancerul Celulita
>

Sa radem un pic !

[/expand]

Vreau sa stiu si eu Daca ti-a folosit ? Voteaza cum ti-a folosit !

Abia ca mi-a folositMi-a folosit putinMi-a folosit indeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult (1voturi, Media: 5,00 out of 5)

Se încarcă...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.