Arsuri
Prevenire si tratament naturist
Arsurile de gradul I: – cand pielea este rosie, usor umflata si dureroasa. Vindecarea survine dupa 5 zile si nu raman cicatrice.
Arsurile de gradul II: – cand apar basici cu un lichid limpede. Cand basicile se sparg, plaga secreta limfa. Aceasta arsura lasa cicatrice, iar vindecarea se face in 0-11 zile.
Arsurile de gradul III: – cand pielea are o culoare inchisa si este calcinata, iar tesutul cutanat este in parte necrozat.
Masuri profilactice si de tratament
Nu este recomandabil a se administra alifie, ulei sau pudra. Se va tine zona arsa in apa rece timp de 0-15 minute Aceasta previne aparitia basicilor.
Arsura se acopera cu un pansament steril, iar basicile nu se sparg, pentru a preveni infectia.
Se vor consuma multe lichide. Daca s-a ingerat un lichici corosiv, se va bea imediat lapte.
In cazul ingestiei unci solutii cu detergenti, se va bea otet diluat.
Compresele cu ceai de radacina de nalba mare, sau seminte de gutuie, precum si cataplasmele cu cartof ras si frunze de varza zdrobite au un efect benefic, precum si cataplasme groase cu argila, puse peste arsura ce este acoperita cu o compresa.
Pentru cicatrizare mai rapida, se va bea infuzie de argila.
Tratament pentru arsuri grave, de orice natura
Reteta: se culeg frunze de liliac alb, care are florile simple (nu batute). Ele pot fi proaspete, uscate sau culese de sub zapada, daca se stie locul acestui liliac. Se pun frunzele la fiert (se apreciaza cantitatea in functie de suprafata afectata, cat sa o acopere). Se fierb pana cand se innegreste apa, se lasa sa se raceasca si cand sunt caldute, se scot frunzele si se aplica pe suprafata arsa (chiar nedezinfectata si chiar daca are resturi de materiale arse). Se leaga cu panza curata sau cu tifon si, timp de 24 de ore, se umezeste continu pansamentul cu apa in care au fiert frunzele.
Sub nici un motiv nu trebuie lasat pansamentul sa se usuce, altfel frunzele uscate agraveaza rana. Dupa 24 de ore se scoate pansamentul, care va ridica primul strat de impuritati si arsura, lasand locul curat si sterilizat. In functie de gravitatea arsurii, se repeta operatiunea inca 24 de ore, 48 ore etc., dar la fiecare 24 de ore trebuie inlocuite frunzele de liliac.
Pielea ramane catifelata si elastica, fara urmele groaznice care raman de obicei dupa arsuri. De atunci, ma tot intreb cum de nu s-au facut cercetari asupra efectului vindecator al frunzelor de liliac alb cu flori simple, cand tratamentul arsurilor este de-a dreptul miraculos.
Arsuri dermice.
Arsurile se împart după gravitatea lor în mai multe grade. Cele grave nu se tratează decât în spitalele de specialitate. Arsurile de gradul I sau şi unele de gradul II se pot trata cu succes cu ajutorul tratamentelor naturiste.
Arsura de gradul 1- uşoare, când sunt localizate numai la stratul superficial al pielii. Pielea şi mucoasele devin roşii, fierbinţi, dureroase.
Arsura de gradul 2- ăn care apar pe piele băşicuţe umplute cu un lichid clar.
Arsuri de gradul 3 în care pe lângă leziunile pielii şi mucoaselor sunt cuprinse şi ţesuturile mai profunde, grăsimea, muşchii, vasele sangvine.
Gravitatea arsurilor depinde nu numai de profunzime ci şi de suprafaţa lor. La arsurile întinse pe o suprafaţă mai mare de 5-0%, pe lângă simptomele locale se adaugă şi semne generale: puls rapid şi slab, agitaţie, dureri insuportabile din care cauză victima este agitată, se vaită, delirează ori este somnolentă şi intră în comă.
Arsurile termice sunt cele mai frecvente şi ele sunt produse de foc (flacără, jar) de obiecte înroşite în foc, de lichide fierbinţi, de metale topite, de explozii, de razele solare precum şi de curentul electric.
Primul ajutor:
Imediat se va scoate victima din foc şi se vor stinge flăcările de pe haine cu extinctorul, cu apă, cu pământ, nisip sau prin înăbuşirea focului cu pături, huse, etc.
Victima în flăcări nu va fugi, căci din cauza curentului flăcările se înteţesc. Apoi persoana care prezintă arsuri se dezbracă, eventual tăindu-i hainele pe la cusături. Când arsurile sunt întinse este bine să nu se dezbrace omul, pierzându-se timp preţios cu tratarea arsurilor, ci se vor lua măsuri pentru transportarea lui la prima unitate spitalicească.
În arsurile cu lichide fierbinţi, se îndepărtează rapid hainele şi încălţămintea chiar de către accidentat, dacă este posibil, pentru a nu permite prelungirea acţiunii căldurii. Regiunea arsă va fi introdusă imediat în apă rece, sau se va răci cu apă. La fel se procedează şi în cazul arsurilor cu smoală. După răcire pojghiţa de smoală nu se va îndepărta ci se lasă până la vindecarea pielii.
În arsurile de gradul 1 se aplică pe piele comprese cu apă rece cu infuzii de plante, iaurt, etc timp de câteva ore. Se pot folosi cu rezultate bune cataplasme cu cartofi sau morcovi cruzi raşi. Apoi pielease unge cu un unguent din plante, ulei alimentar supă care se face un pansament steril.
Dacă arsura este întinsă, regiunea arsă se va acoperii cu un cearşaf umed, iar victima se va transporta la spital.
Pentru calmarea durerii, care poate da naştere la şoc, înainte de evacuare la spital i se dau accidentatului analgezice : algocalmin, piramidon, sedative ale sistemului nervos, etc.
În arsurile de gradul 2 nu se vor sparge băşicuţele formate, deoarece există pericolul infecţiei. Leziunile se spală cu un ceai din plante medicinale şi eventual săpun. Se clătesc tot cu ceaiuri din plante reci. În lipsa pansamentului se aplică pânze fierte stoarse şi uscate. Dacă suprafaţa arsă este mică şi sunt puţine băşicuţe se pot sparge acestea cu un ac înroşit în foc apoi şters cu spirt medicinal, apoi se face un pansament steril.
În cazul arsurilor de gradul 3 primul ajutor constă în înfăşurarea în cearceafuri umede şi transportul imediat la spital.
Se poate folosi una sau mai multe din următoarele plante medicinale: afin, aloe, arnică, cartof, castravete, cătină, ceapă, cimbrişor, coada racului, coada şoricelului, creţuşcă, crin, gălbenele, grâu, hrean, iedera, in, ienupăr, levănţică, liliac, limba mielului, lumânărică, măceş, măslin, morcov, muşeţel, năsturel, norocel, nuc, orez, pătlăgeaua vânătă, pătrunjelul câmpului, plop negru, revent, ridiche, salcâm, salcie, schinel, sclipeţi, smochin, sorbestrea, şovârf, spanac, stânjenei, stejar, sunătoare, tătăneasă, tei, ulm, untul pământului, urechelniţă, urzică moartă albă, varză, ventrilică, vineriţă, volbură.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) se pot folosi frunzele- 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se poate folosi la spălarea leziunilor sau chiar să se pună comprese locale cu acest ceai care este un ceai astringent şi ajută la refacerea pielii.
Aloe (Aloe vera) se poate pune sucul stors din plante proaspete pe arsuri cu scopul refacerii pielii şi ca dezinfectant. Se aplică de mai multe ori pe zi. De asemenea se poate pune praf de plantă obţinut din frunze uscate prin măcinare cu râşniţa de cafea. Se aplică praful local şi apoi se pansează cu un pansament steril. Este un tratament care poate aduce vindecarea.
Arnică (Arnica montana) se foloseşte tinctura care este de vânzare la toate magazinele naturiste. Se pune 1 linguriţă de tinctură la 100 ml apă fiartă şi răcită. Se aplică cu ajutorul unui tampon de vată. Ajută fiind un bun dezinfectant şi ajutând şi la cicatrizarea pielii.
Cartof (Solanum tuberosum) se rade un cartof crud şi se aplică pe arsură, pentru regenerarea pielii. Este indicat dup trecerea fazei dureroase.
Cătină (Tamarix ramosissima) se indică folosirea uleiului de cătină care se găseşte în comerţ la magazinele naturiste. Se întinde în strat foarte fin pe locul afectat de 2-3 ori pe zi. Ajută la refacerea pielii foarte bine.
Castravete (Cucumis sativus) – se rade castravete şi se aplică pe arsurile de gradul 1-2.
Ceapă (Allium cepa)- pe arsurile în care nu a fost dusă pielea se poate pune ceapă zdrobită.
Se amestecă ceapă pisată cu smântână, unt de casă, ceară până se obţine o pastă omogenă care se aplică pe arsuri. Se poate face şi cu ceapă coaptă pisată amestecată cu smântână, unt sau ulei.
Foi de ceapă coaptă se aplică pe arsuri.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. De asemenea se poate pune compresă pentru efectul dezinfectant şi de calmarea durerii.
Coada racului (Geum urbanum)- 2 linguriţe de rădăcină se fierb timp de 5 minute la 250 ml apă apoi se strecoară. Se aplică pe arsuri sub formă de compresă sau cataplasme.
Coada şoricelului (Achillea milefolium)- 2 linguriţe de flori se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 30 minute, apoi se strecoară. Se vor pune cataplasme pe arsuri pentru calmarea durerilor şi cu rol în vindecarea afecţiunii, până la vindecarea complectă.
Creţuşcă (Filipendula ulmaria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Crin (Lilium candidum) se mărunţeşte un bulb şi se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate aplica compresă sau chiar cataplasmă şi se pot spăla rănile cu acest ceai de mai multe ori pe zi. Are şi un efect calmant.
Gălbenele (Calendulla officinalis)– flori proaspete tocate se aplică pe porţiunea arsă de 2 ori pe zi.
Se mai poate face un ceai din 2 linguriţe de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 0 minute şi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături la arsuri.
Alifie din 20 g flori mărunţite puse în 50 g untură de porc, unt sau ulei şi fiert timp de 30 minute pe baie de apă apoi strecurat. Cu acest unguent se ung rănile sau arsurile de mai multe ori pe zi. Se poate pune la cei care doresc să aibă o alifie mai consistentă şi 20 g de ceară de albine.
Grâu (Triticum aestivum)- se fierb 2-3 linguri de făină de grâu cu puţină apă şi apoi această pastă se întinde pe o bucată de pânză care se aplică pe arsuri.
Hrean (Armoracia rusticona) se folosesc frunzele care sunt un bun antibiotic. Se pot pune simplu direct pe arsură, după spălare sau se pot puţin pune în puţin ulei într-o tigaie pentru câteva secunde să se moaie puţin, după care se aplică pe arsură.
Iedera (Hedera helix)– are acţiune analgezică şi vazo-constrictoare. Se pun 2 linguriţe la fiert în 250 ml apă pentru 0 minute. Se poate pune compresă cu acest decoct după strecurare, sau cataplasmă cu planta după strecurare. Se poate aplica şi pentru 24 ore
In (Linum usitasissimum) Făină de in în amestec cu miere se poate aplica pentru refacerea pielii şi calmarea durerii. Are şi o acţiune emolientă fiind utilă pentru muierea crustelor care se formează uneori.
Ienupăr (Juniperus comunis) se mărunţeşte 1 linguriţă de bace care se pun în 250 ml apă pentru 0 minute. Se poate pune compresă cu acest decoct după strecurare, sau cataplasmă cu planta după strecurare. Se poate aplica şi pentru 24 ore
Levănţică (Lavandula angustifolia) flori proaspete tocate se aplică pe porţiunea arsă de 2 ori pe zi.
Se mai poate face un ceai din 2 linguriţe de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte la spălături sau comprese. Are acţiune calmantă.
Liliac (Syringa vulgaris )- frunze proaspete se aplică pe arsuri, pentru a nu rămâne cicatrici. Se umezesc în permanenţă cu orice ceai din plante.
Limba mielului (Borango officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Lumânărică (Verbascum phlamoides) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Măceş (Rosa canina) 1-2 linguriţe de fructe zdrobite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pun comprese care sunt cicatrizante.
Măslin (Olea europea) se foloseşte uleiul de măsline care se va pune pe rană de mai multe ori pe zi, cu scopul de a muia crustele şi să ajute la refacerea pielii. Conţine multă vitamina E.
Morcov (Daucus carota) ras rădăcină- se pune pe arsură pentru că ajută la calmarea durerii. Reface şi pielea, datorită vitaminei A (de fapt provitamina A)..
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se foloseşte pentru efectul antibiotic şi de refacerea pielii. În comerţ există şi multe preparate (creme, unguente, ulei) care se vor folosi conform indicaţiilor producătorului.
Năsturel (Nasturtium officinale)- se prepară o alifie cu suc proaspăt de plantă în amestec cu unt sau untură şi un pic de ceară până se obţine o alifie care are consistenţa dorită. Se aplică apoi pe arsuri.
Norocel (Sedum maximum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Nuc (Juglans regia) se pun 2 linguriţe de frunze de nuc la 250 ml apă şi se fierb pentru 0 minute. Se strecoară şi se pot folosi la spălături, comprese, pentru efectul astringent.
Orez (Oryza sativa) se macină seminţe transformându-se în făină care se aplică simplu sau în combinaţie cu o masă grasă (untură, ulei, smântână, etc) pe locul afectat pentru refacerea pielii.
Pătlăgeaua vânătă (Solanum molongena) se taie crudă o felie care se aplică pe rană direct pentru cicatrizare. Se poate ţine timp de 2 ore.
Pătrunjelul câmpului (Pimpinella saxifraga) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Plop negru (Populus nigra) Muguri de plop– 2 linguriţe de muguri zdrobiţi se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 0 minute, apoi se strecoară. Se pun cataplasme cu plantă după strecurare sau se pun comprese cu ceai. De asemenea se poate face un unguent foarte eficient. Se zdrobesc mugurii, apoi se acopere cu puţin alcool de 80 ° pentru 2 ore. Se pun apoi într-un vas cu 200 ml ulei (la 50 g plantă) şi se fierb pe baia de apă timp de 3 ore. Se strecoară apoi se pun într-o sticlă de mai mică capacitate la rece. Se unge cu acest ulei de 2-3 ori pe zi locul arsurii.
Revent (Rheum palmatum) se mărunţeşte rădăcină şi se pune 2 linguriţe la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pun comprese şi cataplasme pe locul afectat.
Ridichi (Raphanus sativus niger) ridichi zdrobite se aplică pe locul afectat atât pentru calmarea durerilor cât şi pentru vindecare.
Salcâm (Robinia pseudacacia) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese sau chiar cataplasme pentru efectul calmant şi emolient.
Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de coajă de salcie mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte la comprese sau spălături cu rolul de a calma durerea şi a dispare inflamaţia locală.
Schinel (Cnicus benedictus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Sclipeţi (Potentilla erecta) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Smochin (Ficus cariaca) fructe zdrobite şi amestecate cu ulei se aplică pe arsuri, pentru cicatrizare.
Sorbestrea (Sanguisorba officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Şovârf (Origanum vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Spanac (Spinaceae oleracea) se pun frunze proaspete de spanac umezite cu ulei pe locul afectat. În funcţie de toleranţa individuală se pot lăsa timp de 2 ore, după care se schimbă.
Stânjenei (Iris pseudacorus) 1 linguriţă de plantă mărunţită (preferabil rădăcină) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Stejar (Quercus robur) 1 linguriţă de coajă se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 0 minute, apoi se strecoară. Se aplică ceaiul acesta în comprese pentru efectul astringent care-l are datorită taninului.
Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant. Există în comerţ şi creme şi unguente care se pot folosi.
Tătăneasă (Symphytum officinalis)- 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 0 minute. Se strecoară. Se pun apoi comprese cu acest lichid pe arsuri până la vindecare. Sunt de asemenea creme în comerţ. Are un puternic efect de refacerea pielii.
Tei (Tylium tomentosa)– frunze muiate în lapte se aplică local. Se pisează cărbune de tei şi se aplică pe rană. Durerea cedează aproape imediat. De asemenea cărbunele este un bun dezinfectant şi nu se infectează rana. Se lasă să cadă singură apoi scoarţa care se formează, pentru a nu se forma cicatrice.
Ulm (Ulmus campestre) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Untul pământului (Tamus communis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant şi calmant.
Urechelniţă (Sempervivum tectorum)- se aplică pe arsură frunze de plantă zdrobite până la vindecare. Se pot schimba zilnic.
Urzică moartă albă (Lamium album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Varză (Brasica oleracea)- cataplasmă cu frunze de varză acră. De asemenea se pot folosi frunzele de varză proaspete puse pe arsură după ce s-a strivit nervura.
Ventrilică (Veronica officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Vineriţă (Ajuga reptans) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Volbură (Convolvulus arvensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
-1 lingură de ulei de floarea soarelui, 1 lingură untură de porc proaspătă, 1 lingură de var ne stins, 1 lingură de rachiu, 1 lingură de zahăr măcinat cu râşniţa de cafea. Se unge pe arsuri atât seara cât şi dimineaţa.
Albuşul de ou– se pune în amestec cu ulei pentru calmarea durerii. Înlătură durerea şi nu se formează băşici.
Argilă- cataplasme groase de 1-2 cm se aplică pentru o oră. Aceasta evită infecţia, elimină celulele necrozate, înlesneşte cicatrizarea. Se schimbă din 2 în două ore. Se pune cu ajutorul unui pansament. Se poate dizolva mai multă argilă într-o găleată mai ales dacă este vorba despre arsurile mâinilor şi picioarelor apoi se introduce membrul afectat în această pastă, pentru 15-30 minute de mai multe ori pe zi. Se reânoieşte argila zilnic. Nu vor mai rămâne cicatrici.
Gălbenuş de ou amestecat cu 25 ml ulei se întinde pe locul afectat apoi se pansează.
Oţet de mere aplicat pe arsuri le calmează durerea.
Argilă muiată în apă sau ceai se aplică local.
Brânză de vaci sau zer se aplică pentru refacerea pielii şi calmarea durerii.
Propolis în special sub formă de şprei este foarte eficient în arsuri. Grăbeşte vindecarea şi fereşte de infecţii ajutând la regenerarea pielii mai rapidă şi este un bun calmant al durerii.
Reţeta 1: pentru evitarea formării de cicatrice: se pune într-un vas emailat de 2 litri 1 litru de apă, 500 ml ulei, 40 g (4 linguri) flori de soc, 100 g ceară de albine şi 5 granule de tămâie. Se pune la fiert totul 30 minute. Se ia vasul şi se lasă să se răcească. La suprafaţă se formează o pastă de culoare galbenă. Aceasta se ia şi se pune într-un recipient la rece. Se întinde pe fâşii sterilizate şi se pune pe răni de arsuri de 2 ori pe zi, chiar şi în cazurile grave.
Reţeta 2: se ia coajă de soc de pe ramuri tinere (8 linguri mărunţite) care se pun la fiert în 200 ml ulei. Se fierb până ce încep să se coloreze cojile. Se iau apoi şi se strecoară. Peste acest ulei se va pune 50 g de ceară de albine şi 2 linguri de miere. Se amestecă şi apoi se pune în borcane mici la rece. Se unge pe tifon steril în strat subţire şi se aplică pe rană. Se schimbă de 1-2 ori pe zi cu un nou pansament preparat identic.
Elixir Dacic.
Bitter din 32 de plante. Uz intern şi extern.
Produs de Dacia Plant.
Este un tonic amar, după o reţetă originală, conţinând 32 de specii de plante româneşti selecţionate cu grijă. Deşi principala sa trăsătură este efectul tonic asupra digestiei şi ficatului (dat de plantele amre9, complexitatea amestecului face ca acest preparat 100% natural să aibă efecte mult mai ample după cum vom vedea în continuare.
Acţiuni. Intern: tonic amar puternic, tonic hepatic puternic, coleretic, colagog, calculolitic, antiseptic urinar şi intestinal puternic, stimulează digestia şi eliminarea, depurativ, diuretic, antispastic, antiinflamator, laxativ uşor, detoxifiant, febrifug uşor, calmant al spasmelor digestive.
Extern: cicatrizant bun, antiseptic, regenerativ epitelial.
Indicaţii.
Intern: hepatită, icter, dischinezie biliară, adjuvant în litiaza biliară, dispepsie, aerofagie, colecistită acută şi cronică (indiferent de etiologie), colecistită diskinezică, lipsa poftei de mâncare, digestie dificilă, constipaţie (în special cea provocată de sedentarism, de tulburări hepatice sau de disfuncţii biliare), valori crescute ale colesterolului, tulburări de apetit alimentar, indigestii, digestie dificilă, infecţii renale şi urinare, adjuvant în infecţii intestinale şi în parazitoze digestive, stări de vomă, dureri de cap la bolnavii cu probleme biliare şi hepatice, adjuvant în stări gripale (pentru efectul uşor depurativ în primul rând), astenie fizică şi psihică.
Extern: tăieturi şi arsuri de gravitate medie la nivelul pielii, răni infectate, eczeme infecţioase, procese inflamatorii la nivelul pielii, adjuvant în acnee şi în tratamentul furunculelor.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
