Tratarea fracturilor mai rapid

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Radacinile de tataneasca trateaza fracturile

Pentru vindecarea fracturilor, in medicina populara sint recomandate compresele cu pasta din radacini de tataneasa uscata sau proaspata. In acest scop se pregateste un unguent din radacini de tataneasa in felul urmator: radacina taiata marunt (uscata sau proaspata) se amesteca in parti egale cu untura de porc topita, dar nesarata. Radacina de tataneasa uscata se aplica si pe ranile singerinde.

Cu infuzie din radacini proaspete sau uscate de tataneasa se face gargara in cazul durerilor de git. In cazul hemoragiilor nazale se picura in nas suc dintr-o tulpina proaspata de tataneasa; in acelasi scop se foloseste si radacina de tataneasa uscata si pisata, pusa pe o bucata de vata si introdusa in nas. Hemoragiile nazale sint oprite de asemenea cu seminte de tei care au fost puse la macerat in otet. In cazul durerilor de git, tataneasa este recomandata in urmatorul amestec de plante: 15 grame radacina de tataneasa, 0 grame flori de nalba de padure, 0 grame petale de trandafir, 5 grame scoarta de stejar, 0 grame flori de luminarica, 5 grame frunze de salvie, 5 grame radacini de valeriana.

Patru linguri din acest amestec se pun de seara intr-un litru de apa fierbinte. Dimineata se incalzeste infuzia, fara a o da in clocot, si de sase-sapte ori pe zi se face gargara. Seara este bine sa va ungeti gitul cu unguent de tataneasa, apoi sa va bandajati cu un sal gros pentru a provoca transpiratia.

Tratament fracturi











Generalităţi: transportarea rănitului cu toate precauţiile, pentru a evita şocul. Se folosesc diferite mijloace improvizate de imobilizare provizorie. Pentru membrul superior: scânduri, cartoane, atele ghipsate, aparate abductoare pliabile din lemn sau placaj. Pentru fracturi ale braţului şi cotului se leagă pumnul la gât cu cureaua bolnavului.

Pentru membrul inferior transportul se face cu o brancardă adevărată sau improvizată (pături înfăşurate pe două beţe, scaun, etc.).

În caz de fractură a coloanei vertebrale, rănitul este transportat pe o brancardă cu faţa în jos.

La locul accidentului se va face dacă este posibil tratarea şocului, apoi se va vedea ce anume este fracturat. Se va verifica cu mare atenţia situaţia circulaţiei sângelui şi a sistemului nervos.

Absenţa pulsului arată că este vorba despre o complicaţie vasculară (compresiune, ruptură, tromboză), care poate necesita un tratament chirurgical de urgenţă. Complicaţiile nervoase la rândul lor nesită uneori tratament chirurgical.

Se va căuta să se ajungă la primul post medical care poate să ofere ajutorul competent al medicului specialist.

În cazul fracturilor deschise sau care au hemoragii, se va încerca cât mai urgent oprirea hemoragiei. Se pot aplica garouri sau chiar compresiunea locală cu bandaje sterile.

Fracturile coastelor: la marii traumatizanţi tratarea stării de şoc. În fracturile obişnuite, calmarea durerii violente prin diferite comprese calde cu plante medicinale sau eventual cu ajutorul tincturilor de Omag care sunt cele mai eficiente.

Se va căuta de asemenea să se imobilizeze toracele care urmăreşte să împiedice deplasarea fragmentelor în inspiraţie şi tuse. Se va face o faşă lată de tifon cu care se va înfăşura strâns toracele până la intervenţia medicului specialist.

Se vor da de asemenea calmante ale tusei.

Tratamentul naturist: este indicat să se facă doar pentru accelerarea vindecării acestor fracturi. Se va da în alimentaţie mult calciu cu ajutorul prafului de coji de ouă sau praf obţinut prin măcinarea  oaselor de vită. Acestea se asimilează mai uşor dacă sunt puse în suc de lămâie. Se pot consuma acestea zilnic cel puţin 3 linguriţe, fără nici un efect secundar nedorit.

Se pot folosi următoarele plante medicinale: arnică, brusture, coada calului, coacăz negru, creţişoară, grâu, iederă, omag, stejar, tătăneasă, troscot, vineriţă.

Modul de folosire al plantelor:

Arnică (Arnica montana) se pune 1 linguriţă de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese locale reci cu acest ceai. Se poate folosi şi tinctura aplicată aşa cum este sau eventual diluată cu puţină apă.

Brusture (Arctium lapa) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă clocotită. Se mai fierbe încă 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale care se ţin în funcţie de toleranţă până la 8 ore.

Coacăz negru (Ribes nigrum) Sirop de coacăz negru- se va lua câte 1 lingură de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mesele principale.

Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc pentru efectul dezinfectant tamponându-se local de mai multe ori pe zi. Intern se pot consuma 2 căni.

Iederă (Hedera helix) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc pentru efectul dezinfectant tamponându-se local de mai multe ori pe zi. Se pot face şi băi care ajută şi la refacerea pielii.

Omag (Aconitus napellus) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc pentru efectul dezinfectant tamponându-se local de mai multe ori pe zi. Se foloseşte mai ales la calmarea durerilor.

Tătăneasă (Symphythum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă clocotită. Se mai fierbe încă 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale care se ţin în funcţie de toleranţă până la 8 ore.  Există şi alifii sau chiar tinctură care se pot şi ele folosi.

Vineriţă (Galium odorata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se folosesc pentru efectul dezinfectant tamponându-se local de mai multe ori pe zi.

În cazurile în care se poate se va folosi cataplasmă sau doar ceai de tătăneasă cât mai des ştiut fiind că această plantă ajută foarte mult la refacerea osului. Se poate face cataplasmă în amestec cu făină de orez.

În consum se va introduce drojdie de bere câte 20 g pe zi. Este bine să fie făcut acest lucru zilnic timp de 30 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi se poate relua.

După ce a fost dat ghipsul jos se vor face masaje cu ceai de tătăneasă sau chiar comprese şi cataplasme şi de asemenea pentru refacerea masei musculare se va căuta ca treptat să se reia activitatea.

Local se mai poate aplica brânză de vaci proaspete sub formă de cataplasmă care se va pune şi cu puţină sare pe o pânză şi se leagă.

Zerul de lapte este foarte indicat să se aplice sub formă de spălături sau chiar în zer să se macereze pentru 24 ore rădăcină de tătăneasă. Se strecoară apoi şi se pune acest lichid sub formă de compresă locală.

Se mai pot face băi cu coada calului (Equisetum arvense)

Intern în toate cazurile este foarte bine să fie consumat ceai de coajă de stejar (Quercus robur) sau troscot (Polygonum aviculare) în loc de aspirină, pentru că acestea nu au nici un efect negativ şi sunt mult mai eficiente decât medicamentele de sinteză ca efect asupra organismului.

După fracturi membrele care au fost rupte rămân stacojii şi umflate. Pentru a le readuce la forma iniţială se fac băi locale, călduţe cu tărâţe de grâu (Triticum aestivum) sau se ţine peste noapte o cataplasmă cu tărâţe de grâu înmuiate în apă caldă.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close