Tuberculoza Cauze si Tratament

Dă Share să știe și altii!!
Shares

TUBERCULOZA

Cunoscuta la noi cu denumirea mai veche de oftica, tuberculoza (prescurtat TBC)
ori ftizie (ftiziologia este specialitatea medicinii care se ocupa de
tuberculoza), aceasta grava boala a plamanilor inregistreaza o revenire
dramatica

Tuberculoza azi
In jur de o treime din populatia globului – 1,7 miliarde persoane – poarta boala
fara sa stie (simptomele lipsesc). Din randul lor, anual, 10 milioane se
imbolnavesc efectiv, iar 3 milioane mor. Boala e foarte veche. Au fost gasite
leziuni specifice ftiziei la mumii datand de 2-3 mii de ani i. Ch.

La sfarsitul
secolului al XIX-lea, tuberculoza face circa o victima la cinci persoane. Din
1950 si pana la mijlocul anilor ‘80, riscul de imbolnavire a scazut treptat,
pentru ca acum sa explodeze din nou.

Aceasta recrudescenta a bolii ar putea fi
explicata prin degradarea evidenta a conditiilor de viata, resimtite mai ales de
patura defavorizata, precum si prin lipsa de urmarire sistematica ce trebuie
practicata de retetele de ftiziologie.

(Familii din medii contaminate migreaza
in alte parti.) Un alt motiv nefavorabil: restrangerea programelor de sanatate
publica si antituberculoase din ratiuni economice cunoscute. La aceste cauze se
mai adauga si faptul ca la agentul patogen al tuberculozei au aparut tulpini
rezistente la medicamentele antituberculoase disponibile in prezent.



Si in tara noastra, tuberculoza ramane prima cauza a mortalitatii datorata bolilor
infectioase, fiind o problema majora de sanatate publica, de ingrijorare in
randul populatiei si al cititorilor nostri, dovada fiind numarul mare de
scrisori pe aceasta tema.

Cauza si factorii favorizanti ai tuberculozei
Aceasta boala este produsa de patru microbacterii (un tip de microbi).
Identificarea precoce in sputa a bacilului Koch (in realitate patru
microbacterii numite MYCOBACTERIUM COMPLEX TUBERCULOSIS), care cauzeaza
tuberculoza, si determinarea rapida a medicamentelor antituberculoase
corespunzatoare sunt elementele fundamentale ale depistarii bolnavului de
tuberculoza.

Prima infectie tuberculoasa are loc cel mai des in copilarie, cand este de
obicei autovindecabila. Prin examen radiologic, la plamani se observa prezenta
unei leziuni ce se calcifica si ramane neutra ani de zile. Din nefericire,
aceasta leziune primara stabilizata se poate reactiva intr-un moment de scadere
a capacitatii de aparare a organismului.

Factorii ce favorizeaza tuberculoza:
infectii repetate ale cailor respiratorii – guturai, gripa, tuse convulsiva,
sinuzita, astm, silicoza, dar si herpes, diabet, obezitate, HIV – SIDA, anemii,
neoplasme. Alti factori: mediu toxic cu pulberi, siliciu, oxid si bioxid de
carbon, particule de azbest (acestea sunt si cancerigene), excese de alcool,
tutun.

Tot la factori ce pot predispune la tuberculoza se includ stresul,
sarcina, prezenta bolnavilor contaminati care tusesc si imprastie microbii din
sputa, conditii precare de trai, lipsa igienei, denutritia ori o dieta cu exces
de calorii, cu multe grasimi si cu putine legume si fructe.

Localizarile si semnele tuberculozei
Tuberculoza are multiple manifestari si un debut al bolii greu de identificat:
stare usoara de rau, moleseala, oboseala la efort mic, cresterea temperaturii
catre seara. Un semn revelator este diferenta de temperatura, atunci cand seara
se inregistreaza cu un grad mai mult decat dimineata (ex.: dimineata – 36,5
grade C, iar seara – 37,4-37,9 grade C).

Alte semne pot fi frisoanele, pierderea
poftei de mancare, transpiratii mari noaptea. Avand in vedere ca tuberculoza se
manifesta nu doar pulmonar, ci si extrapulmonar, ea se poate localiza pe cele
mai diferite tesuturi: la ochi (cheratita), rinichi, uter, ovare (cu sangerari,
sterilitate), testicul (orhiepidimita specifica), glandele suprarenale,
ganglioni limfatici (adenopatie, scrofuloza), laringe, oase (osteomielita TBC
ori Morbul Pott cu prabusirea vertebrelor si deformare toracica ireversibile),
la intestine, peritoneu, ficat (dupa vaccin BCG, pentru tratament in cancer de
vezica urinara) s.a.

Patrunderea germenilor tuberculozei in corp se face in
principal prin caile respiratorii (in tara noastra), dar si pe cale digestiva,
prin alimente (la olandezi se intalneste frecvent aceasta modalitate de
contaminare). In TBC-ul pulmonar se adauga si alte semne: tuse persistenta cu
expectoratie, adesea cu sange, dureri toracice mari (in pleurezia tuberculoasa),
greutate in respiratie, scaderea in greutate si alterarea lent-progresiva a
starii generale. Important de retinut: viroza ori gripa care nu trece in trei
saptamani poate sa fie tuberculoza. Boala poate fi dusa de bolnav “pe picioare”
cateva saptamani.

Meningita tuberculoasa trebuie mentionata in mod special, deoarece – spre
deosebire de meningita acuta virala (boala epidemica care bantuie acum la noi),
care are in general o evolutie favorabila – evolueaza fatal, in 6-8 saptamani,
daca diagnosticul si tratamentul au fost tardive.

Debutul meningitei
tuberculoase este insidios, cu neliniste, iritabilitate, pierderea poftei de
mancare, dureri de cap, varsaturi, coma, convulsii, rigiditatea cefei, tulburari
de comportament.





Diagnosticul bolii nu poate fi stabilit decat de medic. Cand observati ca de 2-3
saptamani ceva nu este in regula in starea dvs. generala de sanatate sau a
copilului, apelati intai la un consult medical (cu cat mai repede, cu atat mai
bine), informand complet medicul despre evolutia bolii si eventualele tratamente
urmate (72% din cei ce apeleaza la tratamente neconventionale nu o marturisesc).
Stadiile cele mai grave ale ftiziei sunt: tuse cu hemoragie mare (hemoptizie),
perforarea pleurei cu patrunderea aerului in cavitatea pleurala (pneumotorax),
creand strangerea aproape completa a plamanului si raspandirea masiva a
infectiei in sange (septicemie).

Tratament, masuri de prevenire a bolii si de limitare a raspandirii ei
Tratamentul aplicat in tuberculoza, fiind o problema de stricta specialitate
medicala, nu este expus in cuprinsul acestui articol, mai ales ca in cele mai
multe cazuri, atat TBC-ul localizat la plamani, cat si cel raspandit in restul
organismului necesita si interventii chirurgicale si nu din cele simple.

Daca in
unele maladii (diabet, reumatisme, cancer, ulcere, ciroze s.a.) bolnavul are
libertatea de a opta sa se trateze medical sau naturist, in cazul tuberculozei
pulmonare, fiind o boala molipsitoare, tratamentul se face obligatoriu (prin
lege) in sanatoriu, pana la normalizarea bacteriologica a sputei, deci pana nu
mai este contagios, chiar daca continua sa tuseasca si sa expectoreze. Efortul
medicilor de a eradica tuberculoza este din ce in ce mai ingreunat de aparitia
microbilor rezistenti la medicamentele cunoscute.

Costurile au devenit enorme,
iar de multe ori rezultatele sunt modeste. Este o situatie alarmanta, ce face
urgenta necesitatea intensificarii masurilor de prevenire a acestui flagel.
Recomandari adiacente:
¥ Repausul la pat si relaxarea in medii agreabile – chiar acasa, daca nu exista
riscul de contaminare – daca leziunile nu sunt prea extinse si boala raspunde la
tratament.
¥ Se va evita expunerea prelungita la soare a unor portiuni intinse de piele.
¥ Dieta echilibrata caloric si calitativ – cu vitamine naturale, proteine
suficiente, saraca in grasimi (Atentie: si lactatele au grasimi), cu multe
legume si fructe proaspete (afinele si prunele uscate sunt “medicamente”
valoroase), evitarea toxicelor: alcool, tutun, cafea.



Toate acestea ajuta atat
bolnavii in tratament, cat si persoanele de contact, prin cresterea rezistentei
naturale la boala. Bolnavul aflat in tratament ambulator trebuie sa urmeze
corect tratamentul (20% nu mai vin la nici un control), iar cei din familie sa
mearga la dispensar, pentru examen radiologic, analize (intra-dermo-reactia la
tuberculina – IDR, eventual BCG) si prescriere de medicamente.

Aerisirea
regulata a incaperii, eliminarea prafului, evitarea mirosurilor puternice pentru
a nu declansa tusea, spalarea atenta a veselei bolnavului, dezinfectarea
recipientului de colectare a sputei – toate acestea sunt cateva masuri utile si
necesare. Bolnavul de tuberculoza transpira mult.

Se comite o mare eroare cand
se combate acest fenomen. Nu se folosesc paturi prea groase, dar este foarte
necesar sa se asigure un aport sporit de APA, pentru a evita deshidratarea
corpului si instalarea constipatiei (datorata repausului la pat), dar indeosebi
pentru a inlesni expectoratia (apa este cel mai bun expectorant), care duce la
eliberarea respiratiei. Tusea productiva sa fie stimulata, bolnavul sa se educe
ca trebuie sa tuseasca, dar fara a efectua o inspiratie prea profunda, astfel
incat tusea sa decurga fara efort.

Pornind de la observatia ca virulenta
agentului patogen al tuberculozei este mai putin importanta comparativ cu
vulnerabilitatea organismului la aceasta agresiune, cat si de la faptul ca
microbul devine mereu rezistent la noi medicamente si ca aceasta “cursa” microb
– antibiotic nu poate continua la nesfarsit, se preconizeaza o schimbare totala
a strategiei terapeutice prin identificarea factorilor ce asigura rezistenta la
boala a persoanelor imune.
Consolidarea tratamentului prin mijloacele spirituale sugerate de Parintele
Cleopa
El insusi fiind grav bolnav de plamani (cu hemoragie), a alaturat credintei si
rugaciunilor, la sfatul unui alt calugar, o fiertura de radacini de urzici, pe
care a baut-o constant. Procedand astfel, s-a vindecat. “Vindecarea este
actiunea lui Dumnezeu si a fost completa, pentru ca la raze nu s-a mai vazut
nici o urma de boala.”

De la Parintele Cleopa aflam ca: rugaciunea este hrana si
viata sufletului. Sufletul fara rugaciune moare. Mai departe, Parintele zice:
“Cea mai mare slujba pentru bolnavi este Sfantul Maslu. Mai intai spovediti-va
de toate pacatele si apoi faceti Sfantul Maslu, cu cel putin trei preoti. Nici
un lucru sa nu faci pana nu te insemnezi cu Sfanta Cruce. Toate relele se topesc
de puterea Crucii”.

Inchei precizand ca tuberculoza fiind o boala molipsitoare, colaborarea
bolnav-medic-familie asigura stingerea focarului, iar daca boala a ramas
inactiva doi ani, riscul recidivarii este mic. Supravegherea fostului bolnav
trebuie sa fie insa indelungata, pentru siguranta sa si a celor din jur.



Din creuzetele naturii ies minuni:
Bitterul Taina Plantelor
Despre d-na Maria Pop din Desesti s-a mai scris in paginile revistei noastre.
Profesor biolog, mare iubitoare si pastratoare a traditiei populare din minunata
zona a Maramuresului, d-na Maria Pop s-a aplecat cu deosebita grija si asupra
plantelor medicinale, care abunda pe aceste meleaguri binecuvantate de Dumnezeu.
Pe langa sumedenia de ceaiuri, alifii si tincturi realizate la Desesti si Ocna
Sugatag, panoplia produselor fitoterapeutice realizate de d-na Maria Pop s-a mai
imbogatit cu un produs: Bitterul Taina Plantelor. Fiindca l-am gustat si noi in
calatoria noastra in Maramures si i-am apreciat calitatile, i-am cerut d-nei
Maria Pop sa ne ofere cateva amanunte suplimentare despre calitatile curative si
utilizarile lui.

– D-na Maria Pop, pe piata romaneasca se gasesc numeroase produse medicinale sub
forma de bitter, si as aminti aici numai celebrul Bitter suedez… Prin ce este
diferit produsul dvs. fata de cele deja existente?
– Cand am realizat bitterul Taina Plantelor, m-am gandit in primul rand la
compatibilitatea pe care orice leac natural trebuie sa o aiba cu pacientul.
Exista o anumita corelatie intre om si natura, o vibratie pe care nu o putem
simti, dar care functioneaza inca de la Geneza. Asa cum se spune ca este bine sa
bei toata viata apa din locul unde te-ai nascut, tot asa s-ar putea afirma ca
sanatatea este influentata direct de mediul in care traiesti – de aerul pe care
il respiri, de natura care te inconjoara.

Tocmai de aceea am folosit la
prepararea acestui “elixir” plante din flora romaneasca care au proprietati
terapeutice deosebite: aloe, ghintura, ienupar, smirna, angelica, iris,
tintaura, sovarf, salvie, sanziana, pedicuta, galbenele, salcam, sofran, frasin,
mesteacan, troscot, afin, nuc, soc, coada soricelului, coada calului, menta,
sunatoare, maces, pelin, cimbrisor, fenicul, coacaz, scortisoara.
– Ce efect terapeutic are bitterul “Taina Plantelor”?

– Realizat sub forma de extract hidroalcoolic, obtinut prin macerarea plantelor
in alcool de cereale, bitterul “Taina Plantelor” poate preveni si vindeca o gama
mare de boli, iar atunci cand boala este prea grava si nu poate fi eliminata,
micsoreaza durerea sau imbunatateste procesul de vindecare. Dintre virtutile
sale terapeutice, as aminti:

¥ inlatura oboseala si stresul;
¥ intareste functiile psihice, prin aportul de vitamine si saruri minerale;
¥ intareste imunitatea organismului si regleaza functiile metabolice;
¥ dezintoxica organismul, curatand sangele si umorile de toxine si microbi;
¥ stimuleaza digestia, avand si caracter laxativ (da bune rezultate in
combaterea obezitatii, folosit in paralel cu remediile recomandate pentru
aceasta boala);
¥ calmeaza sau elimina durerile de cap de natura nervoasa si reumatica;
¥ calmeaza durerile reumatice si hemoroidale;
¥ vindeca icterul;
¥ regleaza circulatia sangvina si reduce colesterolul;
¥ in uz extern, dezinfecteaza si vindeca rani, eczeme, infectii, boli de piele
(psoriazis).
Bitterul “Taina Plantelor” este avizat de Ministerul Sanatatii
– Cum se administreaza?
– In cura interna, bitterul “Taina Plantelor” se poate folosi preventiv sau
curativ (pentru afectiunile amintite), administrandu-se astfel: de trei ori pe
zi, cate o lingurita, inainte si dupa mesele principale. In uz extern, poate fi
folosit pentru masaje (boli reumatice, circulatie periferica deficitara),
comprese (in dureri localizate), tamponari (pentru dezinfectarea ranilor) si
inhalare de vapori in bolile respiratorii (guturai, laringita, pneumonie, astm
bronsic etc.).

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close