Alcoolul – ca tratament

Alcoolul

          Sunt mai bine de 10.000 de ani de când oamenii consumă băuturi alcoolice şi tot de atunci se discută despre beneficiile şi despre afecţiunile pe care acesta le produce. Este corect să spunem că alcoolul este un tonic general dar şi otravă. Diferenţa constă în doza administrată. Consumul moderat de alcool pare să fie benefic pentru inimă şi pentru aparatul circulator şi probabil protejează împotriva diabetului zaharat tip II şi a litiazei biliare.

          Consumul excesiv de alcool este cauza majoră a deceselor prevenibile din lume. Astfel, în Statele Unite alcoolul este implicat în jumătate din accidentele rutiere fatale. Consumul de alcool în cantităţi crescute  afectează ficatul şi inima, afectează fătul în caz de sarcină, creşte şansa dezvoltării cancerului de sân dar şi a altor forme de cancer, cotribuie la apariţia depresiei, a violenţei şi interferă cu relaţiile dintre oameni.
          Cele două feţe ale alcoolului nu ar trebui să ne surprindă. Ingredientul activ al băuturilor alcoolice, o moleculă simplă numită etanol, afectează organismul în multe feluri. Infuenţează în mod direct stomacul, creierul inima vezica biliară şi ficatul. Afectează nivelul de lipide (colesterol şi trigliceride) şi de insulină din sânge dar şi procesele inflamatorii şi coagularea. Afectează starea de spirit, dispoziţia, concentrarea şi coordonarea.

          Ce înseamnă moderat? Ce înseamnă un pahar?

          În unele studii consumul “moderat” de alcool se referă la mai puţin de un pahar pe zi, în timp ce altele se referă la 3-4 pahare pe zi. Ce înseamnă “un pahar” este destul de neclar şi nu există o definiţie universală acceptată a acestui termen. În SUA “un pahar” este considerat 350ml de bere, 150ml de vin, sau 45 ml de gin sau whiskey.

          Fiecare conţine 12-14 grame de alcool. Definiţia consumului moderat de alcool este dată în funcţie de cantitatea de alcool care nu este dăunătoare pentru organism. Se consideră această cantitate ca fiind de 1-2 pahare pe zi pentru bărbaţi şi nu mai mult de un pahar pe zi pentru femei. Aceasta este o definiţie acceptată în SUA.

Alergia la alcool.

Vinul şi berea conţin substanţe care pot declanşa reacţii alergice în special la persoanele astmatice.

Conform studiilor recente 5-10% din astmatici sunt sensibili la sulfiţi, compuşi din vin, al căror conţinut variază considerabil de la o podgorie la alta. Aceşti sulfiţi, în mod special cei din vinul alb, sunt acuzaţi că ar produce migrena şi cefalea. De altfel se pare că şi malţul şi drojdia, ce se găsesc în bere, pot fi cauza crizelor de astm. Se vor evita acestea şi nu se vor mai declanşa fenomenele de alergie.

Posibile beneficii ale alcoolului


         
Mai mult de 100 de studii au urmărit interacţiunea dintre consumul moderat de alcool şi riscul de infrct miocardic acut, atac vascular cerebral ischemic (prin trombi), boli vasculare periferice, moarte subită cardiacă şi deces datorat altor boli ale aparatului cardiovascular. S-a demonstrat scăderea cu 25-40 % a riscului. Această conexiune a fost demonstrată atât la bărbaţi cât şi la femei. Se aplică la oameni care nu au o afecţiune cardiacă prealabilă. De asemenea se aplică şi la pacienţii care au risc crescut de infrct miocardic acut sau de atac vascular cerebral ischemic (prin trombi)- pacienţi cu diabet zaharat tip II, hipertensivi, cei cu angină pectorală, infarct miocardic în antecedente sau alte boli cardiovasculare.
         
Acest efect protector al alcoolului în cantităţi moderate este demontrat ştiinţific. Consumul de alcool în cantităţi moderate creşte nivelul de HDL cholesterol (colesterol “bun”) iar această creştere se asociază cu protecţie cardiovasculară.

          De asemenea consumul de alcool în cantităţi moderate are efect benefic în coagulare influenţând activatorul tisular al plasminogenului, fibrinogenul, factorul VII al coagulării şi factorul von Willebrand ceea ce va duce la prevenirea formării de trombi mici care pot bloca arterele determinând apariţia infarctului (miocardic, cerebral, etc).
          Efectele benefice nu se limitează la inimă. Este puţin probabil să apară litiază biliară sau diabet zaharat de tip II la consumatorii de alcool în cantităţi moderate. Un pahar înainte de masă îmbunătăţeşte digestia sau oferă un moment de relaxare la sfârşitul unei zile stresante. Efectul fizic şi psihic contribuie la sănătate şi la starea de bine.

Partea întunecată a alcoolului


         
Dacă toţi băutorii s-ar limita la un singur pahar pe zi, probabil că nu am mai avea nevoie de atât de mulţi cardiologi, gastroenterologi sau psihiatrii. Dar nu toată lumea se opreşte după un pahar. Consumul de alcool nu îi afecteză din păcate doar pe cei care consumă ci le afectează şi familiile, relaţiile sociale, prietenii.

          Conform Institutului Abuzului de Alcool şi Alcolismului din Statele Unite 14 milioane de americani întrunesc criteriile de a fi consideraţi alcoolici, alcoolul joacă un rol important în 1 din 4 cazuri de crime violente, mai mult de 16.000 de oameni mor anual în accidente rutiere datorate alcoolului, abuzul de alcool costă mai mult de 180 milioane de dolari anual.
          Consumul excesiv de alcool determină un proces inflamator al ficatului (hepatita alcoolică) şi poate duce la ciroză, afecţiune care este fatală. De asemenea poate determina creşterea presiunii arteriale, afectarea muşchiului miocardic (cardiomiopatie).  Alcoolul în cantităţi crescute este factor etiologic în numeroase forme de cancer: al gurii, gătului, esofagului, colonului şi în cancerul de sân.

          Chiar şi consumul moderat de alcool are riscurile sale. Alcoolul poate provoca insomnie. Abilitatea sa de a întuneca judecata este legendară. Alcoolul interacţionează cu numeroase medicamente cum ar fi acetaminophen (Paracetamol), anticonvulsivante, antidepresive, antialgice şi sedative. Determină dependenţă mai ales ăn cazurile care au antecedente în familie de consumatori cronici de alcool.
          Alcoolul creşte riscul apariţiei cancerului de sân. Consumul a mai mult de două pahare pe zi de alcool de către femei poate duce la creşterea riscului de cancer de sân cu 20-25%. Acest lucru nu înseamnă că 20-25% dintre femeile care consumă 2 pahare pe zi vor face cancer de sân ci se raportează la procentul actual al acestei afecţiuni.

          De exemplu în SUA 12 femei din 100 au această afecţiune iar acest procent va creşte la 14-15 din 100. Consumul zilnic a 600 micrograme de acid folic scade acest risc.

Rolul genelor în acest process


         
Sudii asupra gemenilor, failiilor şi a copiilor adoptaţi au demonstrate că genele au categoric un rol în determinarea preferinţelor individuale pentru consumul de alcool. Alcoolismul nu urmează regulile simple de transmitere descrise de Gregor Mendel. El este determinat prin interacţiunea mai multor gene între ele şi cu factorii de mediu.

          Există doveşi prin care genele infulenţează sistemul cardiovascular. Există o enzimă alcool dehidrogenaza 3 (ADH3) care are două forme. Una metabolizează alcoolul repede cealaltă mai încet. Consumatorii de alcool în cantităţi moderate care au 2 gene ale enzimei care acţionează lent au risc mai scăzut de a face o boală cardiovasculară decât cei care 2 gene ale formei cu acţiune rapidă. Cei cu o genă pentru enzima cu acţiune rapidă şi una pentru enzima cu acţiune lentă au un risc intermediar.

          Este posibil ca enzima cu acţiune rapidă să metabolizeze alcoolul înainte ca acesta să îşi manifeste efectele benefice asupra coagulării şi de creştere a HDL colesterolului.
          Interesant este faptul că prezenţa sau lipsa acestei gene nu are nici o influenţă asupra riscului cardiovascular la pacienţii care nu consumă alcool. Aceasta este o dovadă indirectă destul de puternică a faptului că alcoolul consumat în cantităţi moderate reduce riscul de afecţiuni cardiovasculare.

 

Sfaturi practice

          Datorită efectului complex al alcoolului asupra organismului, consumul acestuia trebuie făcut cu moderaţie şi trebuie să se aibă în vedere raportul dintre beneficii şi riscuri. Se ţine seama şi de antecedentele familiale ale fiecărui individ. De exemplu la un individ slab, cu o viaţă activă, care nu fumează, mănâncă sănătos şi nu are antecedente în familie de boală cardiovasculară, consumul moderat de alcool nu va scădea foarte mult riscul de afectare cardiovasculară.
          Dacă nu consumaţi alcool nu e cazul să începeţi de azi. Efecte benefice aspra aparatului cardiovascular şi nu numai puteţi obţine prin exerciţii fizice şi o dietă sănătoasă.
          La un bărbat fără istoric de alcoolism în familie care are risc moderat sau crescut de boală cardiovasculară, un pahar zilnic de alcool poate reduce acest risc.
          La o femeie fără istoric de alcoolism în familie care are risc moderat sau crescut de boală cardiovasculară, beneficial posibil al unui pahar de alcool pe zi poate fi contrabalansat de creşterea riscului de cancer de sân.
          Dacă consumaţi alcool sau vă plănuiţi să începeţi acest lucru, faceţi-o moderat- nu mai mult de 2 pahare pe zi la bărbaţi şi nu mai mult de un pahar pe zi la femei. Şi asiguraţi-vă un consum de acid folic de cel puţin 600 de micrograme pe zi!

In limite rezonabile alcoolul face bine, dupa cum urmeaza

Vinul rosu protejeaza inima, insa nu trebuie baut in exces. In esenta, orice alcool creste nivelul colesterolului „bun“ in sange, dar vinul rosu, prin antioxidantii flavonoizi pe care ii contine, are proprietatea de a preveni formarea cheagurilor sanguine si de a proteja arterele.

Vinul de Xeres are efecte asupra colesterolului. Cercetatorii spanioli au ajuns la concluzia ca un pahar de vin de Xeres pe zi reduce nivelul colesterolului „rau“ din organism, pentru ca este „imbibat“ cu o multime de antioxidanti.

Bucks Fizz este o bautura pe care o putem prepara si singuri, pe loc, din 125 de mililitri de suc de portocale si sampanie. Portocalele contin vitamina C, care creste imunitatea organismului. Si alcoolul continut in diferite bauturi este recunoscut ca avand aceasta proprietate.

Berea „are grija“ de oasele noastre, deoarece contine silicon, care intareste oasele. O cutie pe zi ne face oasele mai puternice si le fereste de osteoporoza. Nu conteaza cat alcool contine, putand sa aiba si cea mai slaba concentratie.

Ginul face bine la ficat si rinichi si este un diuretic puternic.

Cidrul lupta cu anemia. Previne aparitia unei carente de fier, simptom ce include oboseala, slabiciune si lipsa de concentrare. O cana de cidru dulce sau sec acopera o cincime din necesarul zilnic de fier al organismului.

Whisky este bautura pe care medicii le-o recomanda adesea insomniacilor. Dar trebuie putin incalzita. Asa provoaca mai repede somnul si desfunda si sinusurile. Daca i se adauga si o lingurita de miere si cateva picaturi de lamaie, vindeca si durerile de gat. Un Scotch adevarat este „prietenul“ celor care tin la silueta. O dusca are doar 55 de calorii.

Vodca e buna impotriva alergiilor si intoxicatiilor. Este atat de distilata si purificata, incat o tolereaza si cele mai sensibile persoane. In plus, provoaca si mai putina mahmureala decat celelalte bauturi.

Bloody Mary este bautura care ne protejeaza de cancer. Doua „portii“ de Bloody Mary, care contin fiecare cate 125 de mililitri de suc de rosii, asigura necesarul zilnic de lycopen – antioxidantul care ii protejeaza in special pe barbati de cancerul de prostata.

 

 

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close