Leacuri populare impotriva arsurilor la stomac
Pentru a scapa de arsurile la stomac trebuie sa excludeti din regimul alimentar alimentele iuti, prajite sau grase. In acelasi scop sint folositi fulgii de hrisca; acestia se prajesc pina capata culoarea maroniu inchis, apoi se piseaza; se ia de trei-patru ori pe zi cite un virf de cutit din fulgii astfel pregatiti. Impotriva arsurilor stomacale un mijloc de tratament extraordinar este coaja de ou uscata si pisata. O alta reteta cu efecte benefice in calmarea arsurilor este cea pe baza de rozmarin salbatic: se iau 20 de grame de planta si se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; se ia cite o lingura din aceasta infuzie, de patru-cinci ori pe zi.
–
Aceasta infuzie se foloseste si in cazul durerilor de stomac insotite de balonari, al gastritei cronice, al hipertensiunii arteriale, al tulburarilor de ritm cardiac, in caz de insomnie la persoanele cu un sistem nervos usor iritabil, in cazul tuberculozei. Se amesteca frunze de sunatoare, coada-soricelului, rozmarin salbatic (cite 20 de grame din fiecare); trei linguri din acest amestec se lasa la infuzat doua ore intr-un litru de apa fierbinte, apoi se strecoara.
Se bea cite o jumatate de pahar de patru-cinci ori pe zi, in cazul durerilor de stomac si al arsurilor. Infuzia din frunze de fierea-pamintului inlatura gazele din stomac, acizii daunatori, mentine si imbunatateste sucul gastric si influenteaza pozitiv ficatul si rinichii. In acelasi timp este un foarte bun tratament impotriva arsurilor.
ARSURILE STOMACULUI
Cauza lor este cresterea aciditatii gastrice, care este favorizata de nicotina si alcool. Excesul de cafea are acelasi efect nociv.
Masuri profilactice si de tratament
Ca masura imediata de tratament se recomanda postul. Alimentatia va fi bogata in legume si saraca in carne. Se va consuma mai putin zahar si preparate fainoase. Apa minerala. sucurile de legume si ceaiurile de plante au un efect benefic. Se vor evita alcoolul si nicotina. Aciditatea gastrica se poate neutraliza cu argila sau suc proaspat de cartof, 1 lingurita la 1 pahar cu apa. Laptele este un bun aliment alcalinizat.
Arsuri stomacale cu tratament naturist rezolvate
Acestea pot fi cauzate de pătrunderea secreţiei acide din stomac în esofag. Când aceşti acizi vin în contact cu esofagul, ard pereţii acestuia cauzând acele dureri specifice. Nu întotdeauna însă este vorba despre aciditate crescută. De cele mai multe ori este vorba despre pătrunderea secreţiei acide în locuri care nu sunt protejate contra ei. Esofagul nu este protejat. Aşa poate apare pirozisul (senzaţia de arsură) la nivelul pieptului, care se agravează când ne întindem în pat, deoarece în această poziţie refluxul conţinutului acid al stomacului nu mai poate fi împiedicat. Suferinţa poate da o stare de slăbiciune a muşchiului care închide esofagul, sau de o hernie hiatală, afecţiune constând în pătrunderea unei porţiuni din stomac în zona toracică.
Anumite mâncăruri pot contribui la agravare: alcoolul, băuturi acidulate, ciocolata, zahărul, cacao, cafea, suc de citrice, laptele, menta, etc. Fumatul de asemenea agravează afecţiunea. De asemenea persoanele obeze sau femeile însărcinate sunt mai predispuse. Unele medicamente ca aspirina, hormonii din anticoncepţionale, ibuprofenul, unele citrice. Indigestia şi arsurile stomacale sunt în mod obişnuit cauzate de surplusul de alimentaţie, obezitate, alimente grele, ciocolată, băuturi carbogazoase, alcool, consumul de cafea şi ţigări, sau dacă mâncaţi când sunteţi nervoşi, furioşi, trişti sau mâncaţi repede şi ne mestecat mâncarea. Eliminând aceste cauze faceţi primul pas spre vindecare.
Tratament:
Încercaţi să mâncaţi puţin, încet, limitaţi consumul de lichide în timpul meselor
-Menţineţi-vă greutatea în limite normale.
-Evitaţi să consumaţi: afumături, citrice, fasole, grăsimi, lapte, linte, mazăre, mentă, prăjeli, rântaş, roşii, usturoi, conserve, cafea, ceai negru, alcool, băuturi acidulate, sucuri din citrice, mâncăruri condimentate, fructe în timpul mesei sau imediat după masă.
-Mâncaţi de mai multe ori pe zi, dar în cantitate mică. Nu vă culcaţi imediat după masă
-Nu consumaţi nimic cu 2-3 ore înainte de a vă culca.
-Evitaţi consumul calmantelor.
-Nu fumaţi.
-Încercaţi să vă odihniţi mai mult noaptea şi să fiţi relaxat când mâncaţi.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: angelică, busuioc, busuioc sălbatec, cartofi, călin, coada calului, coada şoricelului, coriandru, dud, gălbenele, ghimber, lămâi, lemn dulce, măcriş, măcrişul iepurelui, măghiran, măr, mărar, mentă, morcov, mur, muşeţel, nalbă, obligeană, pătlagină, pătrunjel, pătrunjelul câmpului, pelin, plămânărică, porumb, prun, roiniţă, roşcove, salcâm, schinel, scoruş, sfeclă roşie, şovârf, ştevie, sunătoare, talpa gâştei, tătăneasă, tei, troscot, ţintaură, ulm, varză, zmeur.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Angelică (angelica archangelica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, pentru calmarea arsurilor.
Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, pentru calmarea arsurilor.
Busuioc sălbatec (Prunella vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, pentru calmarea arsurilor.
Cartof (Solanum tuberosum)- beţi zilnic 2-3 păhărele de suc de cartofi obţinut din tuberculi sănătoşi şi consumaţi-l imediat înainte de a se înnegri. După ce s-a înnegrit nu mai este util şi se aruncă. Se pot consuma de asemenea cartofi cruzi. Se mestecă bine în gură apoi se înghit.
Călin (Viburnum opulus) linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni de ceai pe zi, pentru calmarea arsurilor.
Coada calului.(Equisetum arvense) Puneţi peste 1 linguriţă de plantă mărunţită 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se consumă 2-3 căni pe zi. Se recomandă în special în cazul arsurilor hiperacide.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun peste 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se beau 2 căni pe zi cu înghiţituri mici.
Coriandru (Coriandrum sativum) se pun 1 linguriţă de seminţe la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă.
Dud (Morus alba) se pot consuma fructele acestea sau se poate face din frunze un ceai din 2 linguriţe de frunze mărunţite puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă câte 1 cană după fiecare masă.
Gălbenele (Calendula officinalis) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se pot consuma 2-3 căni cu înghiţituri mici.
Ghimber (Zinghiber officinalis) se rade rădăcină şi se pune în gură o jumătate de linguriţă (preferabil ar fi să fie măcinată cu râşniţa de cafea). Se ţine timp de 5minute apoi se înghite cu apă. Se poate face acest lucru după fiecare masă. Reduce gazele, balonarea şi durerea.
Lămâi (Citrus lemon) sucul de lămâie în stomac face o reacţie alcalină. Se consumă diluat cu apă.
Lemn dulce (Glycyrrhiza echinata) 1 linguriţă de pulbere se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Are proprietăţi antiinflamatoare, antiulceroase şi cicatrizante. Este interzis hipertensivilor, deoarece poate creşte tensiunea arterială.
Măcriş (Rumex acetosa) 1 linguriţă de frunze proaspete se pun la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru, 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cursul zilei.
Măcriş iepuresc (Oxalis acetosela) 1 linguriţă de frunze proaspete se pun la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru, 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cursul zilei.
Măghiran (Marjorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă. Este şi un bun calmant nervos.
Măr (Mallus pumilla) se consumă fructul după mese.
Mărar ((Anthum gruveolens) 1 linguriţă de plantă mărunţită (seminţe) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă.
Mentă (Mentha piperita) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă. Stimulează digestia. În plus are un efect antispasmodic asupra sistemului digestiv fiind un bun remediu pentru crampele stomacale, arsuri stomacale, etc.
Morcov (Daucus carota) consumaţi suc de morcov eventual cu sfeclă dimineaţa pe stomacul gol, care ajută în toate cazurile.
Mur (Rubus fruticosum)- mestecarea câtorva frunze de mur uscate în gură apoi înghiţirea lor face să dispară arsurile stomacale şi pirozisul. Se poate face acest lucru de câte ori simţiţi arsurile.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară. Ceaiul de muşeţel are un efect antispasmodic şi antiinflamator, permiţând eliminarea gazelor şi dispariţia durerii provocate de arsuri.
Nalbă (Malva glabra) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Obligeană (Acorus calamus) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune seara în 250 ml apă şi dimineaţa se strecoară. Se consumă în cursul zilei acest lichid după mesele principale fiind un bun alcalinizant. De asemenea restabileşte funcţiile stomacului foarte eficient.
Pătlagină (Plantago lanceolata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) 2-3 linguri de rădăcină mărunţită se pun la 500 ml apă şi se fierb până scade apa la jumătate. Se consumă în cursul zilei în porţii, după fiecare masă câte puţin.
Pătrunjelul câmpului (Pimpinella saxifraga). Se foloseşte rădăcina uscată. Se mărunţeşte şi la 50 g de rădăcină se pune 250 ml alcool alimentar de 70 grade. Se ţine timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară şi se pune apoi în sticle de culoare închisă la rece. Se vor lua 15-20 picături diluate la 100 ml apă, o dată pe zi.
Pelin (Artemisium absinthum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Plămânărică (Pulmonaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Porumb (Zea mays) se pun 2 linguriţe de mătase de porumb la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi.
Prun (Prunus domestica) se consumă fructe după masă şi chiar înainte de mese.
Roiniţă (Mellisa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Roşcove- Ceai de roşcove: 100 g de roşcove se toarnă peste ele 1 litru de apă clocotită. Se lasă acoperit timp de 1 oră, după care se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi.
Salcâm (Robinia pseudacacia)-flori- 1 lingură de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 0 minute, apoi se strecoară. Se poate îndulcii cu miere de salcâm dacă nu există contra indicaţii.
Schinel (Cnicus benedictus)- 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă. Se bea câte 100 ml înainte de fiecare masă.
Scoruş (Sorbus aucaparia) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Sfecla roşie (Beta vulgaris rubra) consumaţi dimineaţa la trezire suc din sfeclă roşie cu morcovi obţinută cu storcătorul de fructe. Se face doar cât consumaţi odată, pentru că se alterează foarte repede. Se consumă după toleranţa individuală. În general 200 ml la început şi după ce organismul se obişnuieşte se poate mări această cantitate. De asemenea la începăut se poate administra diluată cu apă.
Şovârf (Origanum vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Ştevie ( Rumex alpinus) Se pune o linguriţă cu vârf de ştevie uscată şi mărunţită la 250 ml apă. Se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se bea câte o cană de 2-3 ori pe zi călduţ.
Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Talpa gâştei (Leonorus cardiaca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Tătăneasă (Sympytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute. Se strecoară. Se poate bea câte 1 cană după fiecare masă. Este utilă şi la ulcer.
Tei (Tylia tomentosa) 1 linguriţă de plantă mărunţită (flori fără bractee) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă
Troscot (Polygonum aviculare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă. Conţine acid salicilic care este şi un antiinflamator.
Ţintaură (Centaurium umbellatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma câte o cană după fiecare masă. Are efect stimulator asupra digestiei.
Ulm (Ulmus campestre) 1 linguriţă de coajă mărunţită (de pe ramuri tinere) se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 0 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare din cele 3 mese principale. Ajută la protejarea învelişului stomacal deoarece conţine un agent antiulceros foarte puternic, este bun la arsuri sau chiar la răni şu ulcere stomacale.
Varză (Brasica oleracea)- un pahar de suc proaspăt de varză după fiecare masă. Cura de varză durează o lună de zile şi este foarte eficientă în calmarea durerilor şi chiar vindecarea bolii.
Zmeură (Rubus ideae)– se consumă câte 100 g de fructe proaspete după fiecare masă în cură, în timpul sezonului mai ales la afecţiunile cronice. Frunze şi mlădiţe tinere de zmeur se pun 2 linguriţe mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Oţet de mere. Se ia 1 linguriţă de oţet în cazul arsurilor. Cu toate că este acid acesta acţionează contra acidităţii stomacale, foarte eficient. Se ia diluată cu 100 ml apă.
Reţeta 1: flori de salcâm şi frunze de dud. Se pune câte o jumătate de linguriţă din fiecare la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea fracţionat în 3 reprize în cursul zilei. Frunzele de dud au un puternic efect de scăderea acidităţii, iar florile de salcâm acţionează şi ele identic fiind ambele utile în această afecţiune.
Reţeta 2: se umple o sticlă cu frunze de urzică tăiate mărunt însă fără să se îndese. Se complectează cu rachiu din fructe sau votcă la 40 grade. Se lasă apoi la soare închis ermetic timp de 6 săptămâni. Se strecoară. Se pune apoi într-o sticlă cu capac ermetic la rece. În cazul în care aveţi arsuri luaţi câte 50 ml din acest preparat imediat şi vă vor trece pe loc.
Cărbune vegetal– se ia după fiecare masă câte 1 linguriţă de cărbune vegetal. Cel mai bun este cel de la pomi fructiferi, dar măcinat sub formă de praf cât mai fin. Tabletele de cărbune care se găsesc la toate farmaciile sunt foarte bune în special în durerile provocate de gaze, pentru că absorb gazele, dar absorb şi aciditatea. Atenţie nu luaţi cu 2 ore înainte medicamente pentru că şi acestea vor fi absorbite de cărbunele veetal.
Argilă. Se poate pune o linguriţă la un pahar de apă şi se mestecă apoi se înghite. Are efect rapid. Se poate face şi cură pentru cicatrizarea eventualelor răni.
