Bob – Planta medicinala

Bob.

Vicia faba. Fam. Fabaceae.

Denumiri populare: baclale, boabă, bombă, bonă, cochie, favă, păsule.

Este o plantă leguminoasă care se cultivă în grădini. Tecile de bob făcute ceai ajută la gută, reumatism chiar vechi, durerile încheieturilor, nisip urinar sau la vezica biliară.

Istoric- este o plantă foarte veche. În Egipt s-au găsit seminţe de bob în mormintele faraonilor. În sec I î.Hr. îl foloseau şi chinezii, iar apoi a ajuns la greci şi romani. În Atena antică, era rezervată o zi pe an cinstirii acestei plante. Romanii ăl foloseau la prepararea pâinii împreună cu grâul. În ce-i priveşte pe daci, ei îi spuneau bobului „măzărilă”, „măzăroi”, fiind adesea confundat cu mazărea. Astăzi în România, bobul se cultivă pe suprafeţe reduse, în Transilvania şi nordul Moldovei. Seamănă foarte bine cu mazărea, având însă păstăi maronii, cu boabe cafenii-roşiatice. Decorticate şi mâncate crude, cu puţină sare, păstăile tinere de bob conţin multă vitamină A,B,C, care convine oricărui stomac oricât de sensibil. Uscate, după macerarea în apă, din tecile de bob se prepară supe şi pireuri foarte bogate în fier şi sulf.

Descriere– se foloseşte încă din antichitate. Rădăcina pivotantă, cu ramificaţii secundare prevăzute cu nodozităţi colţuroase, neregulate. Pătrunde în sol până la 1,20m.

Tulpina în 4 muchii, erectă glabră, slab ramificată, goală în interior.

Frunze peripenat-compuse cu 2-3 perechi de foliole mari, eliptice, prevăzute cu nectarii, reprezentând puncte de atracţie pentru afide.

Flori mari, albe, cu o pată neagră pe aripioare grupate câte 3-6 în raceme. Adesea furnizează peste 200 butoni florali indicând o mare potenţialitate productivă.

Înfloreşte în iunie-august.

Fruct păstaie lungă de 4-10cm la maturitate brun-negricioasă. Se folosesc seminţele Fructus Vicia, planta- Herba Vicia, florile Flos Vicia.

În tradiţia populară: la adenite se punea frunză de bob, ca să le spargă şi vindece. Fiert în vin, se dădea pentru epilepsie. Bobul roşu s-a folosit în legături la copiii care aveau umflături la gât. Se ardea în foc, se măcina, se amesteca cu lapte dulce şi se făcea o pastă, care se pune ape gâtul bolnavului, cât îl putea suferi de fierbinte. Decoctul din frunze de bob, cu coarne uscate şi cornuţ sau spin de ghimpe se bea contra diareei. Din păstăi se făcea ceai contra durerilor reumatismale. Boabele curăţite de coajă, pisate, prăjite în tigaie cu untdelemn sau puse în oţet tare de vin, se foloseau contra umflăturilor.

Compoziţie chimică: seminţele conţin proteine-25%, hidraţi de carbon 50%, grăsimi, celuloză, Na,K,P,Ca,Fe,Mg, mici cantităţi de vitamine: A,B1,B2,C.

Valoare energetică 100kcal la 100g.

Acţiune farmaceutică: au acţiune diuretică şi sedativă, ajutând de asemenea o serie de afecţiuni ale aparatului renal, prostată, reumatism. Se poate utiliza părţile aeriene ale plantei sau chiar cenuşa rezultată din arderea plantei şi păstăilor.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: abcese, afecţiuni renale acute, albuminurie, amigdalită, cistită, colici nefritice, dureri abdominale, dureri ale căilor urinare, epilepsie, furuncule, gută, inflamaţii vezicale, litiaze renale, migrene, panariţiu, prostatită, reumatism.

Se consumă sub formă de supă, pasat, sub formă de tocană. Prăjit intră în compoziţia unui înlocuitor natural ala cafelei.

Făina de bob era combinată cu cea de grâu pentru obţinerea unui fel special de pâine .Era un aliment de bază în şcoala lui Pitagora – ca o confirmare a proprietăţilor sale stimulente a circulaţiei cerebrale.

Mod de folosire:

-2 linguri de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi, la afecţiuni renale, reumatism, inflamaţii vezicale.

-2 linguriţe de păstăi uscate şi mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, foarte util în calmarea durerilor.

-100 g seminţe se pun la 1 litru de apă. Se fierb apoi 10-15 minute. Se strecoară şi se bea în cursul unei zile pentru calmarea durerilor renale.

-Se macină cu râşniţa de cafea 1 linguriţă de seminţe. Se pune apoi praful în 250 ml apă rece. Se acopere peste noapte şi se bea după 8 ore, respectiv dimineaţa dacă maceratul se face de seara. Este foarte util şi acesta la calmarea durerilor în cazul colicilor sau durerilor abdominale.

-50g plantă mărunţită se pune la 1 litru de vin şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se consumă după strecurare câte 1 lingură de 3 ori pe zi, în cazul epilepsiei.

Extern:

-Se poate aplica cataplasmă cu planta fiartă sau cu ceaiul în care a fiert. Ajută la calmarea durerilor. De asemenea se poate aplica cenuşa local obţinută prin arderea plantei. Utilă ca să spargă abcesele. Se poate folosi planta şi la diferite băi pentru a atenua durerile. Se foloseşte baia mai ales în cazul reumatismului sau mai exact durerilor produse de reumatism care sunt foarte bine calmate cu băi cu plantă. Pentru aceasta se va fierbe 100 g plantă în 5 litri de apă timp de 15 minute, apoi se strecoară în cadă unde se stă pentru 20 minute, la temperatura corpului.

Modul de folosire pe afecţiuni:

Abcese- cataplasmele cu făină de bob (boabele se macină cu râşniţa de cafea) favorizează cicatrizarea.

Afecţiuni renale acute- se prepar[ o infuzie din 2 linguri de flori opărite cu 250 ml apă clocotită. Se lasă să stea 15 minute. Se beau 3 căni pe zi, dimineaţa la prânz şi seara.

Cistită- infuzie dintr-o lingură de flori uscate, peste care se toarnă 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi acoperit vasul 20 minute. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Colici renale- infuzie dintr-o lingură de flori uscate, peste care se toarnă 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi acoperit vasul 20 minute. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Epilepsie- decoct în vin- se fierb 2 pumni de păstăi uscate într-un litru de vin alb curat. Se beau 3 pahare pe zi.

Furuncule- cataplasmele cu făină de bob (boabele se macină cu râşniţa de cafea) favorizează cicatrizarea.

Gută- infuzaţi timp de 30 minute, 20g de păstăi uscate de bob, în 500 ml de apă clocotită. Beţi o ceaşcă dimineaţa pe stomacul gol, şi alta seara înainte de culcare.

Migrene- în momentele de criză, preparaţi o infuzie de flori de bob, 30g la un litru de apă.

Litiaze renale- beţi în fiecare dimineaţă o jumătate de pahar de vin alb, în care se pune 2 g de pulbere de păstăi de bob, uscate în prealabil în cuptor şi apoi măcinate.

Panariţiu- puneţi la fiert, într-un litru de apă, un pumn de frunze de bob, vreme de o jumătate de oră. Strecuraţi, apoi vârâţi degetele bolnave în acest lichid, cât de fierbinte puteţi suporta.

Prostatită- infuzie dintr-o lingură de flori uscate, peste care se toarnă 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi acoperit vasul 20 minute. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Reumatism- infuzaţi timp de 30 minute, 20g de păstăi uscate de bob, în 500 ml de apă clocotită. Beţi o ceaşcă dimineaţa pe stomacul gol, şi alta seara înainte de culcare.

 

 

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close