Bobornic – Planta Medicinala

BOBORNIC

Veronica beccabunga Fam. Scrophulariaceae.

Denumiri populare: bârbornic de baltă, bibornic, blabornic, bobolnic, boboilnic, boboniţă, bobolnic, busuiocul broaştei, dreţel, gheaţă de pământ, hiaţa pământului, briboi, pribolnic.

Descriere- rizom lung târâtorm, orizontal. Tulpini glabre, cilindrice, fistuloase, înalte până la 60cm, de obicei ramificate, spre bază cu noduri radicante.

Frunze glabre, lucioase, ovate sau eliptice, rareori lanceolate, de obicei obtuze, scurt peţiolate, mai mult sau mai puţin crenat dinţate, uneori aproape întregi. Raceme axilare laxe, opuse multiflore.

Flori cu caliciul 4-partet, glabru, cu lacinii lanceolate, acute, puţin mai scurte decât corola. Corola rotundă cu tubul foarte scurt, azurie, mai rar roză sau albă. Androceul cu stamine mai scurte decât corola, cu antere mici, ovoide. Înfloreşte în mai-iulie.

Fructul, capsulă aproape sferică, glabră. Seminţe elipsoidale, reticulate.

În tradiţia populară: pe răni şi tăieturi se aplicau frunze verzi, iar dacă erau mai mari se pisau şi se făcea cu ele legături. Planta întreagă se punea pe arsuri.

De multe ori fierbeau plantele şi cu decoct se spălau, iar cu resturile se legau, mai ales la umflături. Încălzit la foc se punea aşa cald pe spate, contra durerilor.

Pisat şi amestecat cu oţet sau apă, se făcea cu el legături pentru dureri de cap, pentru bolnavii de dambla.

 Cu decoct se spălau bolnavii de orbalţ (erizipel).

În Maramureş se făcea cu el spălături copiilor slabi pentru întărire.

Ceaiul din tulpini florifere se lua contra neputinţei de urinare, a hidropiziei şi pentru curăţirea sângelui.

Din părţile aeriene ale plantei în amestec cu rădăcină de hrean, frunză de pătlagină şi miere, se prepara un sirop folosit pentru afecţiunile pulmonare.

Compoziţie chimică: ulei volatil, substanţe amare, aucubină, săruri minerale, vitamine, (C), etc. Foarte puţin studiată.

Acţiune farmacologică: antiinflamator, diuretic, antiscorbutic, dureri diverse.

Se foloseşte la următoarele afecţiuni: adenoame, afecţiuni ale pielii diverse, constipaţie, dizenterie, dureri renale, dureri toracice, hemoroizi, hidropizie, pecingine, pete pe faţă, pistrui, retenţie urinară, scorbut, scrofuloză.

Mod de folosire:

-Suc proaspăt se va consuma obţinut din planta proaspătă şi se poate lua câte 1-2 linguriţe preferabil în amestec cu alte sucuri de legume şi fructe.

-Planta proaspătă se poate folosi în diferite salate alimentare.

– 2 linguriţe se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi, în afecţiunile interne.

Extern: cataplasme cu frunze proaspete sau suc stors pe piele direct din plantă. 

-o mână de plantă se mărunţeşte şi se pune la 250 ml ulei, preferabil de măsline. Se fierbe apoi pe baie de apă timp de 3 ore. Se strecoară. Se foloseşte atât intern câte o linguriţă cât şi extern unde se poate unge cu acest ulei afecţiune.

Modul de folosire pe afecţiuni:

Adenoame– se pot aplica frunze proaspete pe locul afecţiunii care se vor ţine în funcţie de toleranţa localǎ. Este foarte eficientǎ în dispariţia acestor afecţiuni. De asemenea se poate face plantǎ măcinatǎ în amestec cu ulei de măsline care de asemenea se va aplica extern i se pune deasupra o bucatǎ de nailon.

Afecţiuni ale pielii diverse– se poate folosi plantă proaspătă sau în amestec cu ulei.

Constipaţie– Suc proaspăt se va consuma obţinut din planta proaspătă şi se poate lua câte 1-2 linguriţe preferabil în amestec cu alte sucuri de legume şi fructe. Sau planta proaspătă se poate folosi în diferite salate alimentare. Este una din plantele cu acţiune blândă laxativă.

Dizenterie- suc proaspăt se poate folosi câte 50 ml de 3 ori pe zi, pentru faptul că elimină din organism toxinele i totodată poate distruge germenii patogeni. Eventual se foloseşte împreună cu Afin.

Dureri renal- cataplasmă aplicată extern contribuie la dispariţia durerilor.

Dureri toracice– cataplasmă aplicată extern contribuie la dispariţia durerilor.

Hemoroizi– se poate aplica frunză proaspătă sau mărunţită cu ulei.

Hidropizie- suc proaspăt sau plantă proaspătă în salate ajută la eliminarea apei în exces.

Pecingine- plantă mărunţită în amestec cu ulei se aplică pe afecţiuni de 2 ori pe zi.

Pete pe faţă– se amestecă planta măcinată cu ulei sau cu argilă şi de asemenea în acest preparat se poate pune şi puţin oţet sau suc de lămâie fiind eficientă în dispariţia petelor de pe faţă. Se ţine în funcţie de toleranţa locală între 20 de minute şi 2 ore de mai multe ori pe zi. Se aplică până la trecerea afecţiunii.

Pistrui– se amestecă planta măcinată cu ulei sau cu argilă şi de asemenea în acest preparat se poate pune şi puţin oţet sau suc de lămâie fiind eficientă în dispariţia petelor de pe faţă. Se ţine în funcţie de toleranţa locală între 20 de minute şi 2 ore de mai multe ori pe zi. Se aplică până la trecerea afecţiunii.

Retenţie urinară– suc de plantă proaspătă sau sub formă de ceai câte 1-2 căni de infuzie pe zi, pentru efectul diuretic pe care-l are. Se poate folosi şi cu alte plante diuretice.

Scorbut- consumul plantei proaspete sau sub formă de suc ajută la dispariţia afecţiunii deoarece conţine multă vitamina C în stare proaspătă.

Scrofuloză– se pot aplica frunze proaspete pe locul afecţiunii care se vor ţine în funcţie de toleranţa localǎ. Este foarte eficientǎ în dispariţia acestor afecţiuni. De asemenea se poate face plantǎ măcinatǎ în amestec cu ulei de măsline care de asemenea se va aplica extern i se pune deasupra o bucatǎ de nailon. Intern se poate consuma şi datorită faptului că are clorofilă care este eficientă la această afecţiune.

 

 

 

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close