Colecistita
Regimul alimentar în colecistite
Colecistitele, acute sau cronice, sunt inflamaţii ale peretelui vezicii biliare care apar în momentul când un calcul biliar blochează evacuarea conţinutului vezicular prin canalele cistice îngustate. Frecvenţa bolii este substanţial mai mare la femei cu vârste între 20-50 de ani.
Acutizarea sau cronicizarea bolii poate fi provocată prin infecţii locale şi, mai ales, printr-o alimentaţie necorespunzătoare: grăsimi animale, carne de porc, oaie, gâscă, raţă, vânat, peşte gras, mezeluri, afumături, marinate, prăjeli, rântaşi, brânzeturi grase şi fermentate, condimente picante (ardei iute, muştar, boia, piper), alcooluri tari şi deserturi cu alune, ciocolată şi cafea. Dintre preparatele culinare sunt interzise supele grase de carne, borşuri cu smântână, ciorbe grase şi cu fasole boabe.
Sunt permise carnea slabă şi proaspătă de pasăre, viţel şi peşte, albuş de ou, omletă dietetică, caş proaspăt, pâine albă de o zi, macaroane cu brânză de vaci, condimente neiritante (tarhon, mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru, dafin), legume preparate sub formă de supe, piureuri, soteuri, sufleuri, budinci sau salate, miere de albine, compoturi şi sucuri naturale de fructe.
După mesele luate la ore fixe, este necesară o odihnă de minimum o oră.
Alimentaţia după colecistectomie
Colecistectomia este rezecţia chirurgicală prin care se elimină vezica biliară, încărcată cu calculi de diferite mărimi sau afectată de colecistită acută, dischinezie biliară sau neoplasm de colecist.
În prima zi după operaţie, bolnavul va fi hidratat cu soluţii glucozate. Din a doua zi se pot administra ceaiuri, lapte, zahăr, suc de fructe, bulion de legume. În zilele următoare se adaugă piureul de cartofi, de morcovi sau fructe, iaurt, pâine albă prăjită, budinci, orez sau griş cu lapte. Din ziua a cincea se introduce peşte slab sau carne slabă, preparată sub formă de rasol sau tocată şi fiartă. Treptat, dieta se diversifică cu următoarele alimente: carne de pasăre, vită, peşte slab, iaurt, brânză de vaci proaspătă, lapte diluat sau în preparate, albuş de ou în sufleuri, pâine albă de o zi, făinoase rafinate, preparate cu brânză de vaci, cu lapte sau cu carne, legume proaspete în preparate fierte sau coapte, piureuri, budinci, sufleuri, salate. Fructele proaspete sunt consumate ca piureuri, sucuri sau compoturi pasate nu prea dulci, miere de albine, peltea, jeleuri, bezele, condimente aromate.
Din alimentaţie trebuie evitate următoarele produse: carne grasă, vânat, peşte gras, viscere, conserve de carne şi de peşte, icre, brânzeturi fermentate, gălbenuş în exces, untură, slănină, smântână şi orice fel de grăsime prăjită, făinoase nerafinate, legume bogate în celuloză dură (fasole şi mazăre uscată), fructe oleaginoase, prăjituri pregătite cu multă grăsime, cu mult ou, cu ciocolată, cacao, nuci, alune, condimente iuţi, picante, alcooluri, băuturi reci servite, mai ales, pe stomacul gol.
Se va evita consumul de lichide în timpul mesei, se va păstra repausul după masă, iar masa de seară va fi servită mai devreme, pentru a păstra repausul în condiţii bune şi o digestie satisfăcătoare.
In acest tratament sunt indicate ceaiuri precum: anghinarea, gălbenele, cicoare.
Ceaiul de anghinare, se prepară din 25 g plantă la 300 ml apă clocotită. Se bea în trei reprize, înaintea meselor principale. Ceaiul se îndulceşte cu miere.
Ceaiul de gălbenele, se prepară din 25 g flori la 250 ml apă. Se bea treptat, în cursul unei zile.
In acelaşi timp se evită prăjelile, răntaşurile, ciocolata, grăsimile, ouăle, smântână, mezelurile şi alcoolul.
