Constipaţia la copii – Tratament Naturist

Constipaţia funcţională la copii.

Cu toate că este mai puţin frecventă la copii, ea totuşi se întâlneşte, mai ales la adolescente şi la copiii cu o natură sedentară, cu atât mai mult cu cât există şi predispoziţii genetice către această afecţiune.

În aceste cazuri este bine să se respecte un regim alimentar controlat sub raport cantitativ şi calitativ, iar copiii trebuie îndemnaţi să facă activităţi sportive cu caracter regulat. În orice caz trebuie evitate, pe cât posibil, medicamentele, ca şi ceaiurile cu efect laxativ puternic.

Constipaţia reprezintă eliminarea dificilă şi rară a scaunelor (mai rar decât la 2 zile), uneori asociind şi alte semne (fisuri şi edem perianal). În rândul copiilor, mai ales preşcolari, s-au raportat procente ridicate de constipaţie (34-37%), iar dintre consultaţiile medicilor de familie 3-5% au ca principală cauză de prezentare constipaţia.

În constipaţia funcţională sunt incriminate două categorii de cauze: cele psihogene (foarte frecvent) şi cele de tulburare primară a motilităţii intestinale.

Legat de cauzele psihice sunt opinii care consideră aceste tulburări consecinţa şi nu cauza constipaţiei. Pentru familie, constipaţia copilului este etichetată la fel de grav ca şi lipsa micţiunilor peste 24 ore, producând nelinişte, părinţii fiind ei înşişi anxioşi, hiperprotectori şi suferinzi de constipaţie, ceea ce dă o notă „exagerată” acestui fenomen.

Defecarea este act complex, cu control voluntar al eliminării scaunului (ce se instalează între 1-2 ani, dacă măsurile educaţionale au fost ferme).

Alimentele ajung în rect după aproximativ 10-12 ore de la ingestie, datorită unor mişcări ale tubului digestiv: mişcări segmentare (circulare) care au rolul de a amesteca alimentele şi nu de a le propaga de-a lungul tubului digestiv şi mişcări de propulsie (contracţii foarte puternice, de mare amplitudine care împing conţinutul intestinal spre rect).

În timpul ingestiei de alimente prin reflex gastro-colic motilitatea colonului creşte brusc. Bolul fecal ajunge în rect unde prin distensia pereţilor acestuia determină contracţia reflexă a rectului, relaxarea sfincterului anal intern şi împingerea bolului fecal în canalul anal. Prezenţa bolului fecal la acest nivel declanşează senzaţia de defecare care poate urma, sau când condiţiile nu o permit amânarea acesteia prin contracţia sfincterului anal extern şi a muşchilor pubo-rectali. Dacă defecaţia a fost amânată, de obicei datorită unor factori restrictivi de natură educaţională, socială, bolul fecal este reţinut, cu preţul dilatării rectului.

Experienţa neplăcută a unui copil determinată de evacuarea unui scaun foarte dur, care I-a provocat o senzaţia neplăcută de disconfort, eventual durere şi chiar mici resturi de mucoasă anală (datorită presiunii exercitate de bolul fecal voluminos şi dur), determină decizia acestuia de a amâna defecaţia, aceasta fiind prima cauză de constipaţie la copil.

Motilitatea colonului la aceşti copii este absolut normală, iar constipaţia este funcţională. Cu timpul datorită dilatării rectului, acesta devine incapabil să genereze o presiune suficient de mare pentru a depăşi presiunea sfincterului anal intern.

Se acceptă că există şi o posibilă lentoare primordială a contracţiilor intestinului gros, etichetată ca tulburare primară de motilitate colonică, aceasta răspunzând favorabil la acţiunea medicamentelor prochinetice.

Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă, s-a dovedit că produce la 6% din copii constipaţie. În aceste cazuri excluderea din alimentaţie a laptelui de vacă a dus la ameliorarea tranzitului intestinal.

Când datele sunt suficiente pentru încadrarea constipaţiei ca funcţională, nu sunt necesare examene de laborator sau investigaţii suplimentare. Dacă medicaţia de primă intenţie nu are rezultate, atunci trebuie căutate eventuale cauze organice de constipaţie (megacolon congenital idiopatic, boala Hirschprung, tumori intestinale sau în pelvis) precum şi alergia le proteinele laptelui de vacă.

Există o categorie specială de copii reprezentată de cei cu forme severe de paralizie cerebrală şi retard mintal, care au tulburări de deglutiţie pentru care sunt hrăniţi cu alimente sărace în fibre vegetale, aceasta fiind cauza principală, a constipaţiei lor, alături de paralizia muşchilor abdominali şi perineali. Există o relaţie directă între volumul scaunelor şi cantitatea de fibre vegetale din alimentaţie. Astfel cu câr alimentaţia este mai „rafinată” cu atât constipaţia este mai probabilă. Fibrele accelerează tranzitul colonic şi reduc absorbţia lichidelor la acest nivel. Fermentarea fibrelor eliberează gaze, care ajută şi ele la propulsarea conţinutului colonului. Alimentele cale mai bogate în fibre sunt legumele şi fructele.

Datorită suprapunerii unor factori psihosociali greu de influenţat, constipaţia funcţională este dificil de tratat, dar este tranzitorie şi benignă.

Sfincterul anal trebuie educat prin acordarea zilnică a unui interval de timp pentru utilizarea oliţei.

Îmbogăţirea regimului alimentar cu fibre vegetale rămâne prima măsură terapeutică. Astfel rezultate bune se obţin prin pireuri de fructe şi legume proaspete, folosirea pâinii integrale, legume cu conţinut crescut de fibră (conopidă, praz, varză). Benefică s-a constatat a fi administrarea dimineaţa pe nemâncate a unei linguriţe de miere sau dulceaţă de prune.

Laxativele uşoare reprezintă o metodă curent folosită dar contra indicată sub 2 ani (fără acordul medicului). Un astfel de produs este Duphaloc care conţine lactoză.

Frica de defecare dureroasă poate fi învinsă prin metode de înmuiere a scaunelor (ulei mineral) şi evitarea pe cât posibil a manipulării regiunii anale (clisme, supozitoare).

În tulburările primare de motilitate intestinală, există pacienţi la care metodele de mai sus nu dau rezultate şi atunci se va utiliza medicaţia prochinetică.

Privitor la intoleranţa laptelui de vacă se va avea în vedere că prin eliminarea acestora din alimentaţie se poate spera la ameliorarea constipaţiei.

În caz de necesitate, se pot da totuşi copiilor constipaţi unele ceaiuri ca:

-Infuzie dintr-o lingură de frunze tinere de frasin (Fraxinus excelsior). Acestea se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, se strecoară. Se va bea 1 cană seara la culcare.

-Infuzie din 1 linguriţă de seminţe de in (Linum usitatissimum) la 100 ml apă clocotită sau macerate din aceiaşi cantitate (seminţele se lasă 1 oră în apă la temperatura camerei, adăugând şi o felie de lămâie, după care se strecoară şi se bea oricând în cursul zilei.

Dovleac (Curcubita pepo)fiert se dă sub formă de pastă în funcţie de vârstă, între 100 g, până la 1 kg pe zi. Se fierbe, apoi se pasează şi se poate pune puţin lapte sau chiar smântână. Dacă se doreşte se poate îndulci cu miere după gust. Se poate consuma în ori ce parte a zilei şi în orice cantitate.

-Fierbeţi aproximativ un kilogram de morcovi (Daucus carota) într-un litru de apă. Strecuraţi iar lichidul obţinut se bea în trei reprize în cursul zilei.

Ţelină (Apium graveolens) Fierbeţi 30 g de rizomi mărunţiţi cu 1 litru de apă 20 minute. Strecuraţi şi apoi beţi 2 căni pe zi.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close