Cuprins
Atentie la medicamentele si starile din timpul caniculei
Vara, cele mai dese infectii privesc, ca si iarna, aparatul respirator. Le secondeaza infectiile digestive. Peste 90% dintre toate aceste boli sunt determinate de virusuri.
Temperaturile sunt ridicate afara, dar asta nu inseamna ca infectiile respiratorii au trecut.
Virusurile se reproduc doar in interiorul celulelor vii. Spre deosebire de toate celelalte forme de viata, nu consuma hrana si nu produc energie. Unele virusuri pot fi infrante cu medicamente numite antivirale.
Bacteriile sunt o alta clasa de micro-organisme care isi asigura hrana din absolut orice. Au o putere de adaptare uriasa din acest motiv. Infectiile provocate de bacterii pot fi vindecate cu ajutorul antibioticelor. In cazul virusurilor, aceasta medicatie NU are efect.
Antiviralele sunt clase de medicamente mai noi si nu au spectru larg. Pentru virusul gripal exista un singur medicament tintit. Dar acesta NU actioneaza si pe celelalte virusuri care afecteaza aparatul respirator.
Pentru ca nu au spectru larg si pentru ca sunt scumpe, atutidinea generala in privinta acestor medicamente a fost, din fericire, rationala.
Luam exemplul celor mai frecvente infectii in randul populatiei. 90% dintre infectiile respiratorii sunt determinate de virusuri.
Nu exista medicamente tintite pentru viroze respiratorii. Singura terapie? Apa bauta din belsug, hrana proteica si odihna.
Vara, frecvente sunt si entero-virozele. Pot avea manifestari repiratorii – nas care curge, tuse. Si sigur au manifestari digestive – dureri de burta, scaune modificate, varsaturi. Se trateaza prin hidratare si odihna. Cum le spun si numele, sunt determinate de virusuri. Daca luati din start antibiotice, doar perpetuati infectia.
Dacă te afli în tratament pentru anumite afecţiuni, e posibil ca medicamentele tale să interacţioneze negativ cu canicula. Unele pot da reacţii fotoalergice, iar altele scad nivelul de hidratare sau impiedică organismul să se răcească prin transpiraţie.
Administrarea de diuretice poate duce la deshidratare
În lunile toride de vară, riscul de a te deshidrata este mai mare, deoarece corpul pierde apă prin transpiraţie. În plus, un aport insuficient de lichide duce tot la deshidratare. Dacă te afli în tratament cu diuretice, folosite în general pentru hipertensiune şi glaucom, e bine să ştii că acestea agravează situaţia.
Alte medicamente care contribuie la pierderea de lichide sunt laxativele, antihistaminicele şi cele folosite în chimioterapie. „O hidratare corectă, o alimentaţie uşor digerabilă bazată în special pe legume, evitarea expunerii excesive la soare, îmbrăcămintea adecvată sunt elemente esenţiale care previn apariţia complicaţiilor produse de căldura excesivă la pacienţii cu afecţiuni cronice”, spune dr. Mihaela Udrescu, medic primar medicină de familie.
AINS-urile sensibilizează pielea
Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul şi naproxenul, sau medicamentele pentru tratarea infecţiilor bacteriene (tetraciclină, doxiciclină) pot creşte sensiblitatea pielii la ultraviolete.
Riscul de fotosensibilizare se măreşte şi în timpul folosirii gelurilor cu diclofenac sau ketoprofen pentru dureri musculare şi articulare. Se recomandă ca zonele tratate să fie acoperite cu îmbrăcăminte pe durata tratamentului şi încă 2 săptămâni după terminarea acestuia
Betablocantele împiedică organismul să transpire
Abilitatea de a-şi regla temperatura corpului este scăzută în cazul vârstnicilor. Dacă se află şi sub tratament cu anumite medicamente, acestea pot şi ele să slăbească reacţia normală a corpului la căldură şi umiditate. Betablocantele administrate în aritmii cardiace, în hipertensiune şi postinfarct reduc fluxul de sânge la nivelul pielii, împiedicând corpul să elimine căldura internă.
Antipsihoticele precum haloperidolul şi risperidona blochează semnalele care anunţă creierul că temperatura corpului creşte, iar anumite antihistaminice şi medicamente împotriva migrenei reduc transpiraţia.
Sfatul specialistului
Dr. Mihaela Udrescu, medic primar medicină de familie, medic specialist gastroenterologie,
Dintre medicamentele cu efecte nedorite în procesul de reglare optimă a temperaturii corpului în anotimpul cald, amintim psihotropele (fenotiazine, butirfenone), antiparkinsonienele, diureticele. Pacienţii cronici necesită o monitorizare periodică permanentă, clinică şi paraclinică.
Celor cu afecţiuni cardiovasculare şi în special celor cu insuficienţă cardiacă sau boală cronică de rinichi şi tratament diuretic, în funcţie de ionograma sangvină, li se ajustează dozele de diuretic la nevoie. La o proporţie redusă de pacienţi hipertensivi, de obicei cu forme uşoare de boală, este posibil ca, prin vasodilataţia periferică secundară căldurii, să fie nevoie de ajustarea dozelor de medicamente antihipertensive în sensul scăderii acestora.
Amiodarona, folosit ca antiaritmic, creşte eliminarea renală a iodului, şi de aceea tratamentul cronic va fi atent monitorizat şi prin dozare de hormoni tiroidieni.
De asemenea, poate genera fotosensibilizare, şi din acest motiv pacienţii în tratament cu amiodaronă necesită precauţii la expunerea la soare. Vara, în unele situaţii, în funcţie de nivelul sangvin al hormonilor tiroidieni, este posibilă ajustarea dozelor de medicamente folosite în afecţiunile tiroidiene.
Din cauza expunerii naturale la soare, medicamentele care conţin vitamina D ar trebui evitate în anotimpul cald, deoarece există riscul de supradozare cu apariţia hipercalcemiei si hipercalciuriei. Preparatele de uz dermatologic care interacţionează cu razele solare sunt reprezentate de retinoizi, folosiţi topic în tratamentul formelor moderate de acnee. Astfel de pacienţi vor evita expunerea la soare. Şi antibioticele de tipul doxyciclinum senzibilizează pielea la radiaţiile solare.
