Grasimi ce vatama creierul
• Grăsimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, brânză.
• Uleiuri vegetale hidrogenate: margarină, maioneză, hrană procesată.
• Acizi graşi trans: margarină, hrană procesată, alimente de tip fast-food, cartofii prăjiţi.
• Excesul de uleiuri omega-6 din hrana procesată, uleiul de porumb, floarea-soarelui, şofran.
– Homocisteina
este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea şi distrugerea vaselor sanguine.
Organismul produce homocisteină din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea şi fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporeşte de trei ori riscul atacului cerebral şi de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare sunt legate de nivelul ridicat al homocisteinei.
Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal şi la depresie.
Acidul folic o distruge homocisteina toxica. Mâncați deci alimente bogate în acid folic: portocale, legume, verdeţuri, nuci, avocado.
– Cantităţile mari de sare folosite în alimentaţie contribuie la instalarea neuropatiei.
Consumul excesiv de sare este asociat şi cu o capacitate redusă de concentrare, cu deprimare, anxietate, plâns inexplicabil, memorie slabă, ameţeală, furnicături şi amorţeală în picioare.
– Glicemia şi insulina ridicate încurajează demenţa legată de vârstă (declinul intelectual general) şi boala Alzheimer. Alimentaţia modernă prezintă multe pericole pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mulţi carbohidraţi provin din zahărul rafinat şi făina fin prelucrată, incluse în cerealele pentru micul dejun, pâine şi alte produse de patiserie. Produsele de bază de astăzi, precum pâinea sunt făcute din făină fin granulată, care zboară prin sistemul nostru digestiv, ridicându-ne glicemia şi menţinându-se ridicată după ce mâncăm, stimulând pancreasul să producă mai multă insulină. Consumaţi cereale integrale, pâine integrală, fructe şi legume – toate conţinând fibră.
– Metalele toxice ca aluminiul şi cadmiul sunt surse majore de radicali liberi. Aluminiul este adăugat în mod obişnuit în conservanţii alimentari, în tabletele antiacide, apa potabilă, deodorante şi produse cosmetice. Vasele de bucătărie din aluminiu sunt o altă sursă de intoxicare cu aluminiu. Autopsiile practicate pe victime ale bolii Alzheimer relevă niveluri anormal de mari ale aluminiului în ţesutul cerebral. Într-o regiune din Anglia în care incidenţa bolii Alzheimer a fost mereu ridicată s-a descoperit că apa potabilă era tratată cu o cantitate neobişnuit de mare de săruri de aluminiu, în ideea de a o purifica. Când se adaugă fluoruri în apa în care există săruri de aluminiu, gradul de asimilare a metalului din apă creşte de câteva ori. Clorurile adăugate în apa potabilă sunt, de asemenea, substanţe ce eliberează radicali liberi. Apa potabilă a devenit astfel o sursă primară de radicali liberi în întreaga lume.
– Stresul cronic nu are efecte grave numai asupra stării emoţionale, ci şi direct asupra creierului. Cercetătorii au constatat că stresul sporeşte incidenţa deficienţelor uşoare de memorie, mergând până la forme grave de Alzheimer. Cea mai importantă şi în acelaşi timp înspăimântătoare descoperire se referă la capacitatea stresului cronic de a schimba fizic aranjarea neuronilor în creier. Stresul şi cortizolul (hormonul principal al stresului fabricat de suprarenale) ucid neuronii. Studii efectuate la Institutul de Neurologie al Universităţii din San Francisco au stabilit o legătură între nivelul excesiv de cortizol şi depresii, anxietate, boala Alzheimer, precum şi modificări directe în structura creierului (atrofie), conducând la afecţiuni cognitive (ceea ce înseamnă că acest cortizol poate atrofia şi chiar ucide celulele creierului).
– Vătămările produse de radicalii liberi pot perturba funcţionarea mentală normală. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala Lou Gehrig) sau alte boli degenerative. Mărimea efectului depinde considerabil de forţa apărării antioxidante, sau luptătorii contra radicalilor liberi, afirmă mulţi specialişti. Calea cea mai bună de a evita sau chiar redresa carenţele creierului induse de vârstă este să ai mai mulţi antioxidanţi în creier, pentru a neutraliza radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate uimitoare, identificând antioxidanţii drept una din modalităţile cele mai promiţătoare de salvare a creierului. Antioxidanţii îi găsim în fructe şi legume consumate crude.
– Vitamina E este esenţială pentru funcţionarea neurologică normală. Nivelurile mai ridicate de vitamina E în sânge sunt asociate cu pierderi mai reduse ale memoriei. O mai mică pierdere a memoriei este, de asemenea, asociată cu nivelurile mai mari ale vitaminei C şi ale seleniului, ambele reducând activitatea radicalilor liberi.
– Acetilcolina este o substanţă chimică complexă (un neurotransmiţător) răspunzătoare pentru transmiterea impulsurilor nervoase în creier. Suferinzii de Alzheimer au un nivel foarte scăzut de acetilcolină. Pentru a fabrica acetilcolină, organismul are nevoie de colină. Colina se găseşte în cantităţi mari în drojdia de bere şi germenii de grâu.
– Cu numai câţiva ani în urmă, cercetătorii erau convinşi că celulele nervoase distruse din creierul adulţilor nu se regenerează. Ultimele descoperiri dau însă speranţă celor ce suferă de dificultăţi de concentrare şi pierderi de memorie aparent ireparabile. O alimentaţie cu valoare nutritivă ridicată, bogată în colină şi alte substanţe biologic active, poate reface celulele compromise. Aceasta este o veste îmbucurătoare pentru oamenii cu memoria slabă: colina regenerează celulele cerebrale degradate, consolidând astfel memoria.
– Multe vitamine din complexul B au o importanţă vitală în susţinerea proceselor intelectuale şi a funcţiilor nervoase ale creierului. Consumaţi fulgi nutriţionali de drojdie, cereale integrale şi alimente nerafinate care conţin multe din vitaminele B. Deficitul de vitamine B indus de folosirea pâinii albe şi a produselor din făină albă, a orezului alb şi a zahărului afectează funcţiile cerebrale.
– Exerciţiul fizic intensifică circulaţia sanguină din creier, fiind un factor care impulsionează dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care fac exerciţiu fizic înregistrează rezultate mai bune la testele legate de funcţia cognitivă decât sedentarii. Cercetători au constatat că exerciţiul fizic ridică nivelul substanţelor ce luptă împotriva radicalilor liberi, protejând celulele cerebrale şi că activitatea, de orice fel, îmbunătăţeşte dispoziţia.
– Numeroase cercetări arată că gravitatea demenţei în Alzheimer este invers proporţională cu numărul de sinapse dintre celulele din scoarţa cerebrală. Folosind creierul activ prin învăţare, se pun în acţiune gene din celulele nervoase care, la rândul lor, stimulează dezvoltarea sinapselor.
Singura cale sigură prin care putem beneficia de o sănătate de invidiat este de a mânca fructele şi legumele sub forma lor integrală, complexă.
În cazul bolii Alzheimer se va face o cură de sucuri şi crudităţi timp de 3-6 luni. În cazul în care se doreşte un program doar pentru îmbunătăţirea memoriei, se adoptă o dietă bogată în fructe, cereale integrale şi legume, consumate cât mai natural posibil. Se instituie un program regulat de două, maximum trei mese zi, fără să se mănânce nimic între mese. Se va bea câte un pahar de suc cu 30 de minute înainte de fiecare masă.
Se recomandă suc de cătină, strugure, mere, orz şi ovăz verde, grepfrut sau alte fructe de sezon. Fructele nu se amestecă cu zarzavaturile la aceeaşi masă. Se recomandă să se consume multe seminţe (in, susan, floarea-soarelui, dovleac), oleaginoase (nuci, avocado, ulei de măsline) şi germeni de grâu.
Substanţe benefice funcţionării sistemului nervos
– Lecitină: nucile, soia, mazărea, lintea, păpădia.
– Vitaminele B: drojdia de bere, embrionii de cereale, fructele şi legumele uscate, oleaginoasele.
– Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate şi nerafinate, fructele oleaginoase (migdale şi nuci), lăptucile, spanacul, orezul brun, seminţele încolţite.
– Vitamina C: măceşe, coacăze, pătrunjel, kiwi, ardei, broccoli, conopidă, portocale, lămâi, varză, spanac, ridichii, roşii etc.
– Fructoza este combustibilul preferat de creier. Consumaţi zilnic multe fructe nepreparate termic şi puţină miere (se exclude în cazul diabetului).
– Colină: vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere şi germenii de grâu.
– Fosfor: cerealele integrale
– Antioxidanţi: afinele, coacăzele, cătina, usturoiul, seminţele de măr, broccoli, citricele, prunele, spanacul, morcovul, seminţele de in etc.
Alimente benefice funcţionării sistemului nervos
– Spanacul şi căpşunile: au un impact puternic în combaterea declinului creierului şi memoriei.
– Polenul: procesul de îmbătrânire a sistemului nervos este încetinit de aminoacizii, vitaminele, mineralele şi enzimele din compoziţia lui. Pentru prevenirea bolii Alzheimer şi a altor tulburări neurologice legate de înaintarea în vârstă, se recomandă efectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de câte o lună fiecare, timp în care se consumă zilnic câte 3 lingurițe de polen.
– Păpădia: reprezintă o sursă bogată de lecitină şi conţine, de asemenea, colină. Lecitina măreşte concentraţia de acetilcolină din creier. Bolnavii de Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate prepara o „supă pentru creier”. Puteţi folosi ca ingrediente: rădăcină, flori şi tulpini de păpădie, boabe de fasole şi linte, nuci măcinate, urzici, seminţe de in şi de mac, orz, grâu încolţit. Puteţi asezona supa cu roiniţă, rozmarin, salvie şi cimbru. Acestea ajută creierul să-şi menţină acetilcolina. Nu e necesar să se folosească toate ingredientele. Găsiţi o combinaţie care vă place sau adăugaţi cât mai multe din acestea în alte supe.
– Drojdia de bere. Se pot folosi fulgii nutriţionali de drojdie de bere, iar în lipsa acestora, tablete de drojdie care se găsesc în farmacii şi în magazine cu produse naturiste. Poate cea mai importantă calitate a acestui supliment nutritiv este faptul că acoperă carenţele de vitamine din complexul B, în condiţiile în care cele nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcţionarea oricărui organ sau sistem din corp. Complexul B este necesar sistemului nervos şi cardiovascular, contra bolilor de inimă, depresiei şi asteniei. Vitamina B12, care acţionează asupra sistemului nervos, măreşte puterea de concentrare, favorizează eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Drojdia de bere este şi ea foarte bogată în colină. Tabletele se administrează conform prospectului, iar fulgii nutriţionali de drojdie de bere se pot adăuga în salatele de crudităţi. O cură cu drojdie (3 linguri pe zi) durează 20 de zile în fiecare lună.
– Grâu încolţit. Este foarte bogat în enzime, calciu, magneziu şi alte substanţe necesare bunei funcţiuni cerebrale. Consumaţi 3-4 linguri de grâu încolţit în cure de 15-20 de zile pe lună. Grâul germinat îl puteţi consuma în salatele de fructe şi legume sau preparat sub forma unui lapte delicios, preparat cu ajutorul blenderului.
– Usturoiul influenţează producerea de serotonină – o substanţă chimică cerebrală omniprezentă, implicată în reglarea unui spectru larg de stări şi comportamente, printre care anxietatea, depresia, durerea, agresivitatea, stresul, insomnia şi memoria slăbită. Nivelurile ridicate de serotonină şi activitatea ei la nivelul creierului tind să se comporte ca un tranchilizant. Capacitatea usturoiului de a împiedica degenerarea creierului şi a sistemului imunitar este remarcabilă şi impresionantă.
– Soia. Studii făcute de medicii americani în statul Hawaii, unde populaţia este mare consumatoare de soia, au arătat că acest aliment protejează celulele nervoase de degradare, ajută la menţinerea până la vârste înaintate a memoriei şi a altor funcţii mentale. Consumaţi lapte de soia, pe care vi-l puteţi prepara în casă. Una dintre cele mai promiţătoare substanţe, prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în cele cerebrale, cu rol în consolidarea memoriei se numeşte fosfatidilserina. Această substanţă poate încetini, opri sau restaura pierderile de memorie. Ea se află în soia.
– Apa de tărâțe este utilă pentru anemii şi boli nervoase. Se pun 4 linguri de tărâţe şi 2 linguri obligeană (rizom) într-un litru de apă şi se lasă de seara până dimineaţa, apoi se strecoară. Se consumă la discreţie, în locul apei, fiind mult îmbogăţită cu vitaminele din complexul B. Este recomandată şi celor care doresc să-şi îmbunătăţească memoria. Persoanele vârstnice care au avut sau au suferinţe cronice prelungite pot să folosească permanent această apă. Pentru a fi mai gustoasă şi mai bogată în vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie şi miere, în cazul în care nu aveţi diabet sau fluctuaţii de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria şi având efecte sedative în tratamentul isteriei, demenţei, epilepsiei.
– Uleiul de in (sau seminţe) este bogat în acizi graşi omega-3, favorabili creierului.
– Seminţele de struguri conţin o puternică substanţă antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori decât vitamina E şi de 20 de ori mai concentrat decât vitamina C. Această substanţă este un adevărat „măturător” al radicalilor liberi – substanţe implicate în îmbătrânirea şi moartea celulară şi în foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. În comerţ se găseşte sub numele de Adoxync şi Pycnogenol. Datorită bogăţiei de antioxidanţi, este indicat ca în alimentaţie să fie folosit uleiul obținut din sâmburi de struguri.
– Ginkgo biloba. Pentru a stimula funcţiile mentale (mai ales memoria) şi circulaţia cerebrală, beţi zilnic două căni de ceai preparat din această plantă sau, şi mai bine, folosiţi pulberea obţinută în râşniţa de cafea, 1 linguriţă de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu puţină apă) în cură de 3 luni, pauză o lună, apoi se reia. Extractele din frunzele arborelui Ginkgo biloba au fost folosite cu rezultate bune, fiind un inhibitor de îmbătrânire, dilatând vasele de sânge care duc spre creier, inimă şi extremităţi, diminuând vâscozitatea sângelui şi având rol protector împotriva radicalilor liberi. Ginkgo poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral, grăbind îndepărtarea acidului arahidonic (care e toxic şi produce inflamaţii). Are efecte pozitive în tratarea bolilor legate de pierderea memoriei şi deteriorare mintală. Extractul de Ginkgo biloba măreşte oxigenarea ţesuturilor cerebrale şi modifică frecvenţele undelor cerebrale. Astfel, în urma unor studii s-a arătat că extractul a condus la unde alfa mai intense (unde ale creierului asociate cu o minte relaxată, dar alertă şi clar focalizată).
– Tinctură de roiniţă şi salvie. Roiniţa este un excelent remediu pe termen lung contra bolii Alzheimer (reduce starea de agitaţie şi îmbunătăţeşte memoria), contra tulburărilor de memorie post-traumatice, precum şi a tulburărilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale.
Salvia inhibă formarea unor enzime ce blochează procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi memorarea. Salvia favorizează activitatea intelectuală şi îmbunătăţeşte performanţele intelectuale, atât la cei în vârstă, cât şi la tineri. Combinaţi în proporţii egale tinctură de roiniţă şi de salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.
– Uleiul esenţial de rozmarin stimulează memoria. Se folosesc 3-4 picături de 3 ori pe zi, luate pe o bucăţică de pâine uscată.
– Exerciţiul fizic în aer liber ajută la o bună oxigenare a creierului, la o irigare corespunzătoare cu sânge a creierului, la combaterea stresului şi îmbunătăţirea performanţelor intelectuale. Adoptaţi un program zilnic de exerciţii fizice.
