Cum se previne si trateaza gripa pe cale naturista
Dieta cu mere
Faceti o cura de mere crude, de doua-trei zile pe saptamana, in care mancati 0,500-1 kilogram de mere rase cu coaja cu tot. In tot timpul dietei speciale, nu mancati nimic altceva.
Sirop de ceapa
Se curata cinci cepe mari, se taie felii subtiri si se pun intr-un castron, cu opt linguri de miere. Se lasa o zi si o noapte, amestecand cat se poate de des. Se lasa un sirop care se strecoara, se pune intr-o sticla cu dop si se tine la frigider. Doza: cate o lingurita, de trei-patru ori pe zi.
–
Cum ne apărăm de răceli în sezonul rece
Sezonul rece se caracterizează prin frecventa mare a afectiunilor căilor respiratorii, acestea fiind foarte sensibile la variatiile factorilor atmosferici, respectiv la umiditate, la temperatura mediului ambiant si curentii de aer. Aceste afectiuni au o evolutie rapidă, fiind însotite adesea de cresteri ale temperaturii.
Afectiunile sezonului rece, când nu se complică, se pot trata simptomatic iar plantele medicinale (ceaiurile), folosite cel mai adesea ca infuzii calde, trebuie să aibă efecte antiinflamatoare, antiseptice, antivirale, emoliente ale secretiilor bronsice, expectorante, spasmolitice, sudorifice si diuretice.
În acest scop am ales câteva retete care să îndeplinească toate conditiile enumerate mai sus:
În faringite si laringite se folosesc gargarele preparate din musetel ori salvie, cu două lingurite la o cană, din care se fac gargare cu aproximativ 100 g de lichid în care s-a dizolvat o lingură rasă de bicarbonat de sodiu, de trei ori pe zi, după mese. După gargara făcută cu aceste infuzii nu se mănâncă si nu se bea nimic timp de o jumătate de oră;
În bronsite se folosesc mai ales infuzii preparate din pătlagină, podbal, lumânărică sau nalbă sau din amestecul în cantităti egale de soc, tei si lumânărică, tot cu două lingurite la o cană. Se îndulcesc de preferintă cu miere si se beau calde;
În afectiunile pulmonare se pot folosi plantele ca atare sau asociate conform următoarelor formule, luate în cantităti egale: talpa gâstii sau valeriană, izmă, coada soricelului sau pătlagină, plămânărică, coada calului sau mai ales pătlagină, salvie si podbal, tot infuzie cu două lingurite la o cană, din care se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite de preferintă cu miere. Se mai pot folosi ceaiul sudorific, ceaiul antibronsitic sau ceaiul pectoral, cu actiunile si indicatiile lor specifice.
Cimbrisorul de câmp este eficient în afectiunile căilor respiratorii Un rol deosebit de important în tratarea afectiunilor căilor respiratorii îl are cimbrisorul de câmp. Preparat sub formă de infuzie cu două lingurite la o cană, îndulcită cu miere, caldă, de trei ori pe zi, are calităti antivirotice si de consolidare a capacitătii de apărare a organismului. Dacă se asociază cu ulei de conifere, de pin sau de molid, din care se administrează de trei ori pe zi câte cinci picături, puse într-o lingură cu zahăr sau pe pâine, efectul antitusic este foarte puternic.
Alte amestecuri pentru amigdalite: musetel si coada soricelului câte două lingurite la o cană, folosite ca gargare, cu câte o lingurită rasă de bicardonat de sodiu. Se face gargară de trei ori pe zi, după mese.
Pentru bronsite se foloseste amestecul de busuioc, pătlagină, cimbrisor, coada soricelului si salvie. Pentru expectorare folosim coada calului, nalbă, salvie si sulfină. Ca bronhodilatatoare, mai ales în astm, se folosesc păducelul, coada soricelului si coada calului, toate luate în cantităti egale.
Pentru scăderea temperaturii se folosesc salcia, salvia si teiul. Dacă ar fi să folosim un ceai cu efect general în bolile pulmonare valabil în bronsite si tuse, ca expectorant si bronhodilatator, ca antiseptic fluidifiant si decongestiv, putem face un amestec din coada soricelului, pătlagină, cimbrisor, busuioc si nalbă, luate toate în aceleasi cantităti, din care se prepară o infuzie cu câte două lingurite de amestec la o cană, îndulcită cu miere si băută caldă.
Tot pentru combaterea tusei se mai foloseste si siropul de lămâie, care se prepară astfel: se ia o lămâie, care se rulează cu podul palmei, apăsând, pe o suprafată plană (pentru înmuiere) si apoi se fierbe într-o cantitate corespunzătoare de apă timp de zece minute, în vas intact sau de inox. Se taie lămâia în două jumătăti, se storc într-o cană de ceai, în care am pus două linguri de glicerină. Se amestecă totul cu 50 g miere si din acest amestec se iau zilnic între 4-8 lingurite, după-masă, în functie de vârstă.
Siropul de ridiche vindecă răceala Un rol important îl are vitamina C, folosită în cantităti mari în răceli, stări gripale, pentru combaterea asteniei fizice consecutive acestor afectiuni. În cuprinsul formelor sub care poate fi administrată vitamina C, amintesc siropul de ridiche (lamele de ridiche neagră curătată, care se pun pe o farfurie adâncă si se acoperă cu zahăr tos; după 24 de ore se iau câte două linguri pe zi). Dintre legumele care pot fi consumate cu prioritate în caz de îmbolnăvire amintesc hreanul, ridichea neagră, salata de crudităti, morcovul, spanacul, conopida, gulia, salata verde, varza, prazul si cartofii. Fructele cu vitamina C sunt kiwi, citrice si mere. Se mai pot administra tinctură de propolis, decoct de mătase si de cătină. Tot în cazurile de gripă si răceală se poate vorbi despre rolul foarte important pe care-l are asocierea sărurilor de mangan si de cupru cu vitamina C, care are efectul de a creste mecanismele de apărare ale organismului. Această asociere de oligoelemente si vitamina C poate fi găsită în legumele rădăcinoase: telină, praz, lobodă si sfeclă rosie. În fructe o găsim în mere, pere, gutui si citrice, castane dulci si măsline.
Protejati-va contra racelii si gripei
Cum vara a trecut, un alt sezon – al racelii si gripei – isi face aparitia. Multi oameni sufera de pe urma lor, in special in perioada septembrie – aprilie.
Medicii afirma in astfel de cazuri ca este vorba de o viroza respiratorie sau o infectie.
Peste 200 de virusi pot produce inflamarea mucoasei nazale si a gitului
Gripa poate fi cauzata de oricare din cei peste 200 de virusi care pot produce inflamarea mucoasei nazale si a gitului. Ei apar de obicei iarna, poate datorita
faptului ca incalzirea camerelor usuca pasajul nazal, acesta devenind un mediu excelent pentru virusi.
Simptomele familiare care apar intr-una sau doua zile de la expunerea la virusi sint: congestia nazala, stranutul, tusea, curgerea nasului, a ochilor, dureri
de git. Infectia dureaza aproximativ intre o saptamina si 10 zile.
Simptomele nu sint cauzate de virusii insisi, ci corpul nostru incearca sa scape de acesti intrusi nedoriti, este de fapt un raspuns al sistemului imunitar care lupta, armele cu care el se bate contra musafirilor nepoftiti.
Aditional fata de sutele de virusi ai gripei exista zeci de virusi care pot cauza sau influenta raceala. Simptomele racelii sint similare cu cele ale gripei
– tuse, stranut, dureri musculare, oboseala, febra si dureri abdominale.
Eficienta medicamentelor este discutabila
Cei care sufera de pe urma racelilor si a gripelor cheltuiesc anual o gramada de bani pe medicamente destinate de fapt suprimarii simptomelor. Dar, in timp
ce simptomele reprezinta raspunsul organismului la acesti virusi, efortul lor de a-i elimina, remediile conventionale ale racelii n-au nici un sens, pentru
ca incearca sa suprime febra, curgerea nasului, stranutul.
Antibioticele deseori cerute de pacienti fac chiar mai putin pentru ca ele lupta contra bacteriilor, nu a virusilor. Aceste medicamente nu sint numai inutile,
sint de multe ori daunatoare si periculoase. Ele pot avea numeroase efecte secundare, inclusiv somnolenta, cresterea tensiunii arteriale, fara sa mai vorbim
de reactiile alergice pe care le pot declansa, iar unele medicamente, in special cele care se aplica nazal, pot crea dependenta.
Medicii sint de obicei neputinciosi in tratarea racelilor si gripelor. Ei prescriu medicamente care au rolul de a reprima simptomele, descongestionante
nazale si antibiotice. Aceasta practica este principalul motiv pentru care se constata o crestere tot mai mare a rezistentei bacteriilor, chiar daca sint
folosite cele mai puternice antibiotice.
Protectia naturala contra virusilor
Din fericire exista numeroase substante naturale care pot ajuta la cresterea imunitatii fata de virusii care cauzeaza raceala si gripa. Aceste substante
au fost folosite in medicina populara cu mult timp inainte ca primul antibiotic sa fi fost descoperit.
– Frunzele de maslin
Maslinul are particularitatea de a fi una dintre cele citeva plante medicinale mentionate in Biblie. Studiile au aratat ca extractul din aceste frunze este
un puternic antimicrobian care inhiba cresterea virusilor, bacteriilor si ciupercilor.
– Galbenelele
Galbenelele au o puternica traditie atit in Europa, cit si in America de Nord, unde indienii le utilizau in prepararea leacurilor mai mult decit alte plante.
Galbenelele stimuleaza intreaga activitate a celulelor responsabile cu lupta impotriva oricarui tip de infectie. Cu alte cuvinte, ele fac ca celulele propriului
nostru sistem imunitar sa fie mult mai eficiente in lupta contra bacteriilor, virusilor si a celulelor neobisnuite, inclusiv cele canceroase.
In zilele noastre, milioane de oameni folosesc galbenelele ca terapie primara contra racelii, gripei, infectiilor si pentru intarirea in general a sistemului
imunitar. Principala utilizare a galbenelelor se regaseste in cazul racelilor, tusei, gripei si a infectiilor la nivelul gitului.
– Usturoiul
Usturoiul a fost folosit din vremea egiptenilor pentru a trata rani, infectii, tumori si contra parazitilor intestinali. Cercetarile stiintifice moderne
au confirmat proprietatile benefice ale acestuia.
Usturoiul are multe proprietati vindecatoare. El stimuleaza sistemul imunitar, creste activitatea celulelor albe din singe care au rolul de a lupta contra
organismelor straine, cum sint virusii, bacteriile si ciupercile. Usturoiul este in mod particular eficient in tratarea virozelor respiratorii, crescind
abilitatea sistemului imunitar de a curata plaminii de infectiile care pot aparea la acest nivel.
– Zincul
Zincul este un mineral al carui efect asupra organismului uman este benefic deoarece el poate intari sistemul imunitar. Conform studiilor medicale el poate
reduce durata medie a racelii si scade sever toate simptomele neplacute cu care ne confruntam atunci in numai trei zile. Zincul se gaseste, în cantitati
mari, in pancreas, oase, rinichi, ficat, piele, muschi, hematii (globulele rosii). El este procurat de organism din alimentele vegetale si animale. Cele
mai importante sint: ouale, laptele, cerealele, semintele de dovleac si drojdia de bere. Fructele si legumele contin mai putin zinc.
– Vitamina C
Vitamina C este bine cunoscuta tuturor pentru abilitatea ei de a lupta contra virusilor si bacteriilor stimulind celulele albe, soldatii sistemului imunitar.
Vitamina poate fi cel mai important antioxidant si lucreaza bine cu alte substante care au rolul de a activa sistemul imunitar, fara sa aiba efecte secundare.
Sursele principale de vitamina C sint fructele si legumele proaspete. Coaja unor fructe sau legume (mere, portocale, rosii) contine o cantitate mai mare
de vitamina C decit miezul. Laptele de vaca proaspat este bogat in vitamina C, dar aceasta se pierde in proportii variabile prin pasteurizare, sterilizare
sau fierbere.
Tratarea gripei cu decoct de coacaze negre
Cel mai eficient mijloc popular de tratare a gripei este infuzia de coacaze negre cu apa fierbinte si zahar (cite patru pahare pe zi). Foarte usor se poate pregati un decoct si din ramurele de coacaz. Ramurile se rup marunt, in patru pahare de apa se pune un pumn de ramurele, se fierb 5 minute, iar apoi se lasa la infuzat patru ore; se beau cite doua pahare de decoct seara in pat, caldut, cu zahar.
In cazul primelor semne de gripa, taiati marunt o ceapa mare si apoi inspirati mirosul de ceapa pe gura, repetati aceasta procedura de trei-patru ori pe zi. In intervalul dintre aceste proceduri, inmuiati un tampon de vata in usturoi proaspat pisat si introduceti-l in nas. Pentru uz intern se folosesc picaturile de usturoi (cite o picatura pe limba, se plimba prin toata gura si apoi se inghite). Pentru pregatirea acestor picaturi se piseaza doua capatini de usturoi (100 de grame), se acopera cu un pahar de alcool si se agita bine.
Tratamentul acesta trebuie sa dureze trei-patru zile. 2 grame de frunze de viorele se pun in 200 de mililitri de apa fierbinte; infuzia respectiva este folosita pentru gargara in cazul gripei, anginei si alte inflamari ale mucoasei cailor respiratorii superioare. Medicina populara considera ca obligeana este un mijloc bactericid extraordinar. Radacinile de obligeana mestecate in timpul epidemiilor de gripa va protejeaza de contaminare. Tinctura de obligeana in alcool diluata cu apa (trei parti de apa la o parte de tinctura) este folosita pentru spalarea ranilor cu puroi si pentru uz intern in cazul durerilor de dinti. In cazul gripei este recomandat de asemenea sucul proaspat de aloe, din care se picura in nari cite 5 picaturi la fiecare doua-trei ore, timp de doua-trei zile.
