Degerăturile – Tratamente Naturiste

Degerăturile.

(Eritem pernic)

În general aceste afecţiuni se produc în sezonul rece, pe mâini, picioare, nas, urechi, etc. Se prezintă ca plăci roze violacee, uşor tumefiate şi infiltrate, bine delimitate sau uneori difuze. Tegumentul la acest nivel este neted, întins, lucitor şi rece, la apăsare culoarea roşie-violacee dispare. Majoritatea bolnavilor au prurit care se transformă în durere, mai ales atunci când încălzirea se face brusc.

Pe aceste leziuni pot să apară bule, piodermizări.

Nu toţi oamenii care sunt supuşi aceleiaşi temperaturi în aceleaşi condiţii fac degerături. Acestea apar mai ales la cei care au anumite carenţe alimentare sau lipsa vitaminelor : A, B, D, PP, sau lipsa grăsimilor în alimentaţie poate să fie incriminată în producerea acestor afecţiuni. Pot de asemenea să apară mai frecvent la cei care au anumite afecţiuni ca: TBC-, tulburări endocrine, tulburări vasculare, ovariene, tiroidiene, etc.

Profilaxie: în timpul sezonului rece este bine să se consume foarte multe legume şi fructe proaspete atât crude cât şi sub formă de sucuri, pentru că acestea conţin foarte multă vitamina C naturală, care întăreşte imunitatea organismului şi ajută organismul să lupte cu frigul.

Suplimentar se poate consuma alimente care sunt bogate în acizi graşi esenţiali şi vitamina E- uleiurile vegetale în special cel de peşte sau cel de germeni de grâu, soia, etc sunt foarte indicate mai ales dacă aveţi pielea mai uscată, acestea vă vor ajuta foarte mult.

Este de asemenea foarte util să vă obişnuiţi treptat organismul cu frigul şi să vă căliţi. Cel mai simplu este ca după fiecare baie care o faceţi să faceţi un duş rece foarte scurt. În plus trebuie să ştiţi că nu este suficient să vă îmbrăcaţi cu o haină groasă ci este mult mai util să luaţi mai bine 2-3 mai subţiri pentru că între aceste haine se va forma un strat protector de căldură.

Evitaţi de asemenea îmbrăcămintea prea strâmtă care vă va îngreuna circulaţia sângelui şi în loc să vă ajute vă va face să vă fie şi mai frig.

Nu ieşiţi niciodată cu mâinile sau cu faţa umede afară la frig pentru că atunci este normal să vă crape. Consumaţi de asemenea o hrană consistentă. Cel mai bine este să aveţi grijă de mâini şi picioare şi acestea să fie protejate cu mănuşi călduroase şi cu încălţăminte adecvată. Adoptaţi mai bine o pereche de pantofi de calitate şi evitaţi întotdeauna îmbrăcămintea şi încălţămintea sintetică care este foarte ne potrivită anotimpului rece.

Tratament:

Se pot folosi următoarele plante medicinale: brânduşă, cartof, castan, cătină, ceapă, coada calului, gălbenele, gutui, lămâi, morcov, nap, nuc, plămânărică, plop negru, rapiţă, ridiche, rozmarin, salată, schinel, stejar, ţelină, varză.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Brânduşa de toamnă (Colchitum autumnale) se foloseşte bulbul care se pune un bulb la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute apoi se strecoară. Se pot face spălături cu acest lichid sau se pun cataplasme cu bulbul zdrobit şi amestecat cu puţină smântână.

Cartof (Solanum tuberosum) se rade cartof crud şi se aplică sub pansament.

Castan (Aesculus hippocastanum) seminţe fierte şi aplicate sub formă de pastă sau doar decoct din coaja seminţelor, după strecurare. Se vor folosi 4-6 linguri de coajă de castane la 1 litru de apă. Se fierb timp de 15 minute apoi se strecoară. Se aplică local. -Tinctură de castan se va folosi extern diluată cu apă în funcţie de sensibilitatea locală. În general se aplică în diluţie de 1 parte de tinctură şi 10 părţi de apă fiartă şi răcită. Intern se poate lua câte 10 picături de tinctură diluată în puţină apă de 3 ori pe zi.

Cătina (Tamarix ramosissima) se poate folosi sub orice formă, dar cea mai eficientă este ungerea locală cu ulei de cătină. Intern se poate lua ulei de cătină, vin de cătină, tinctură, sirop, fructe crude, suc din fructe, etc. Se foloseşte mai ales pentru vitaminizarea organismului, deoarece aceasta este o polivitamină naturală care se va putea folosi chiar şi de cei sănătoşi preventiv.

Ceapa (Allium cepa) coaptă în cuptor se aplică local făcută pastă în cazul infecţiilor sau la toate degerăturile.

Coada calului (Equisetum arvense) decoct cu care se vor face băi locale sau cataplasme, comprese. Se va pune 4 linguri de plantă mărunţită la 1 litru de apă. Se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Planta se poate folosi la cataplasme şi ceaiul se poate folosi la spălături sau comprese.

Gălbenele (Callendula officinalis) 4 linguri de flori mărunţite se vor pune la 1 litru de apă clocotită. Se va lăsa apoi acoperită timp de 10 minute, după care se poate strecura. Lichidul se foloseşte la spălături sau comprese iar cu florile fierte se poate face cataplasme locale. Ungeţi locurile afectate cu unguent de gălbenele de 2 ori pe zi, după ce le-aţi spălat. Se pune în strat subţire. Se face din suc proaspăt de flori de gălbenele 10-20 ml care se amestecă cu untură de porc ne sărată (200g). Se poate apoi ţine pe baia de apă până la evaporarea apei. Se aplică în strat subţire local.

Gutui (Cydonia oblongata) se fierbe fructul în 250 ml apă până se moaie, apoi se pasează şi se aplică pe locul afectat. Seminţele sunt mult mai utile fiind foarte emoliente. Se fierb şi acestea în apă până se obţine un mucilagiu care se pune pe un pansament apoi se aplică pe locul afectat.

Lămâi (Citrus lemon)- se poate folosi în primul rând sucul în diferite diluţii în funcţie de sensibilitatea personală. Se vor face diluţiile cu apă rece. Sunt foarte eficiente în această afecţiune şi calmează mâncărimea şi în plus aduc local foarte multă vitamina C naturală. Coaja de lămâie se poate folosi să se frece local uşor locurile afectate, se va face cu partea din care s-a scos sucul însă nu complet. Se freacă local şi sucul din lămâie este foarte bun.

Morcov (Daucus carota) proaspăt ras se va aplica sub formă de cataplasmă pe leziunile de la degerături. Sunt foarte eficiente datorită faptului că au în componenţa lor vitamina A care ajută foarte mult la refacerea pielii. Calmează şi durerile şi este tonifiant şi revigorant. Decoct din frunze de morcov- 2 linguriţe de frunze se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se folosesc pentru refacerea pielii şi pentru calmarea durerilor. Se pot folosi foarte bine frunzele proaspete.

Nap (Brasica napus) proaspăt se va tăia în felii după curăţire şi se aplică local pe degerături. În special în leziuni este util.

Nuc (Juglans regia) puneţi 2 pumni de frunze de nuc la fiert într-un litru de apă pentru 20 minute, apoi strecuraţi. Faceţi băi de mâini şi picioare timp de 10 minute de 3 ori pe zi, pentru a vă feri de eventualele neplăceri care s-ar putea ivi. Este bună şi în cazul în care deja aţi fost afectat şi vă ajută la refacerea pielii.

Plămânărică (Pulmonaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se spală local de mai multe ori pe zi sau se pune compresă locală. Este bun şi pentru calmarea durerilor.

Plop negru (Populus nigra) –2 linguriţe de muguri de plop mărunţite se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se spală local de mai multe ori pe zi sau se pune compresă locală. Este bun şi pentru calmarea durerilor.

Este şi un foarte bun dezinfectant distrugând foarte mulţi germeni patogeni care pot fi prezenţi la aceste afecţiuni.

50 g de muguri mărunţiţi se pun la 100 g untură de porc ne sărată şi se lasă să fiarbă pe baie de apă pentru 2 ore apoi se strecoară. Se pune în cutiuţe mici şi se foloseşte la ungerea locurilor afectate de degerături de 2-3 ori pe zi.

100g de muguri se fierb la 300 ml apă timp de 2 ore pe baia de apă apoi se adaugă 250 ml ulei de floarea soarelui cu 50 g de ceară de albine, se fierbe la foc domol până la evaporarea apei, se strecoară apoi se utilizează la ungeri locale de 2-3 ori pe zi în strat subţire.

Rapiţă (Brassica rapa) se unge cu ulei de rapiţă locul afectat de 2 ori pe zi în strat subţire contribuind la refacerea pielii.

Ridiche (Raphanus sativus nigra) 2-3 linguri de ridiche rasă se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară şi se fac băi de mai multe ori pe zi.

Rozmarin (Rozmarinus officinalis)- loţiune pentru degerături din ulei de rozmarin(de la Plafar sau farmacie) cu 10 g de camfor, 5 g de amoniac pur şi 100 ml alcool 90 grade; se pun comprese pe picioarele degerate, după o baie prealabilă cu tărâţe de grâu.

Salată (Lactuca sativa) se fierb puţin frunzele de salată apoi se aplică pe locul afectat sau dacă nu se pune ulei cald pe aceste frunze şi se aplică pe locul afectat.

Schinelul (Cnicus benedictus)– infuzie din plantă 2 linguriţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe degerături.

Stejar (Quercus robur)- coaja de stejar, mărunţită sau chiar măcinată cu râşniţa de cafea fin apoi cernută cu sita se poate aplica şi aşa cum este pusă în pantofi pentru ca să se menţină locul uscat. De asemenea se poate 4 linguri de coajă mărunţită să se pună la 1 litru de apă, apoi să se fiarbă timp de 15 minute. Se strecoară şi se aplică local comprese pentru efectul deosebit pe care-l are datorită faptului că are foarte mult tanin în compoziţie. Se poate de asemenea folosi la spălături.

Ţelină (Apium graveolens) se rade rădăcină şi se aplică cu ajutorul unui pansament pe locul afectat. Se poate de asemenea rădăcină mărunţită sau frunze să se fiarbă pentru 15 minute apoi se strecoară şi se aplică compresă cu acest lichid de mai multe ori pe zi.

Varza (Brasica oleracea) foile de varză, în special cele verzi li se vor tăia nervurile groase apoi se va aplica local de mai multe ori pe zi. Tot foi de varză se pot înainte de a se folosi să se pună în apă clocotită să se înmoaie, apoi se lasă să se răcească şi se aplică pe locurile degerate de asemenea de mai multe ori pe zi. Se poate aplica de asemenea foi de varză unse doar cu ulei şi aplicate local. În toate cazurile în care nervurile groase sunt deranjante se pot tăia acestea.

Se va căuta să se încălzească locul afectat dar numai treptat. În cazul în care se va încălzi brusc va apare durerea şi agravarea afecţiunii. Deci se va încălzi treptat.

Se va aplica pentru aceasta întâi zăpadă local cu care se va căuta să se frecţioneze uşor dacă nu sunt leziuni. Pe urmă treptat se va pune apă rece apoi în aceasta se va turna câte puţin apă caldă, pe măsură ce se acomodează organismul cu temperatura. Treptat se va ajunge să se pună apă caldă. În acest interval omul va face mişcări de mâini şi picioare pentru a pune sângele în mişcare.

Se pot face tamponamente cu alcool care are tanin 5% sau cu diverse tincturi din plante diluate în diferite proporţii cu apă În funcţie de toleranţa individuală.

Pe locurile afectate se pune osânză- proaspătă sau feliuţe proaspete de slănină, înfăşurându-se cu o faşă de pânză sau flanel de lână.

Compresele, spălăturile sau cataplasmele se aplică de mai multe ori pe zi în funcţie de toleranţa individuală a fiecăruia. Principalul este să se menţină umiditatea pe tot timpul zilei local. În timpul nopţii însă pielea se va lăsa descoperită pentru a putea să respire, altfel nu se va produce vindecarea.

Este mult mai uşor însă ca acestea să fie prevenite, prin fortificarea organismului, alimentarea corespunzătoare, tratarea anumitor afecţiuni sau chiar ferirea de temperaturi scăzute. De asemenea se poate căli orice organism prin acomodarea treptată la temperaturile reci.

Foarte eficientă este alifia cu propolis. Pentru acesta se poate cumpăra de la Apicola Propoderm- unguent cu 10% propolis. Se poate face însă şi acasă în cazul în care nu găsiţi se face din 10 g de propolis brut care se va pune pe baie de apă cu 40 g de vaselină de la farmacie. Se lasă până se topeşte apoi se ia de pe foc şi se amestecă până la răcire când se pune în cutii mici. Se amestecă în permanenţă pentru că are tendinţa să se stratifice la răcire. Se poate folosi imediat ce s-a preparat aplicând-o în strat subţire.

Tinctura de propolis- se badijoneajă sau se tamponează local cu tinctură de propolis. Este un antibiotic şi totodată un bun anesteziant.

            Reţeta 1: se fierbe 1 ţelină (rădăcină) mai mărişoară, curăţată şi tăiată în felii, într-un litru de apă, timp de 30 minute. Se lasă să se răcească până la temperatura ce poate fi suportată de bolnav şi se face baie la mâini ori la picioarele degerate, până când decoctul de ţelină se răceşte complet. Apoi membrul degerat se introduce în apă rece, după care se şterge şi se unge cu untură de iepure sau de gâscă: timp de 2 săptămâni, cu această untură se masează membrele degerate care apoi se îmbracă în ciorapi sau mănuşi.

            În degerăturile grave:

Evitaţi să frecţionaţi cu zăpadă, pentru că în acest caz se va agrava suferinţa.

-Folosiţi apa călduţă pentru încălzirea progresivă a zonei folosite.

-Folosiţi cel mai bine băile de ţelină în aceste cazuri până la prezentarea la un post medical care este absolut obligatorie în cazurile grave.

Uleiuri esenţiale.

Ca tratament se recomandă esenţele cu efecte cicatrizant şi sedativ.

Comprese. Rezultate bune se obţin cu ajutorul uleiurilor volatile de ylang ylang, de levănţică sau de bergamot. Amestecaţi 20 picături din esenţa aleasă cu 2 linguri de ulei de migdale dulci sau de avocado. Aplicaţi soluţia pe un tifon şi aşezaţi-l pe zona afectată.

Băi- diluaţi 20 picături dintr-unul din uleiurile volatile menţionate anterior într-un ulei de baie. Adăugaţi în apa călduţă din cadă. După 10 minute ieşiţi din baie.

Bine de ştiut-esenţa de bergamot este fotosensibilizantă.

Tinctura de vâsc.

Viscum album.

Produs de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni.

Intern: antispasmodic, calmant psihic blând şi eficient, citostatic, imunostimulator bun, purgativ tonic cardiac, hipotensiv, vermifug, diuretic.

Extern: antinevralgic, calmant.

Indicaţii.

Intern: tuse, tuse convulsivă sau spasmodică, astm bronşic, crize astmatice care apar pe fondul de tensiune psihică, adjuvant în epilepsie şi crize nervoase, isterie, nevroză, ameţeli (vertij), hipertensiune arterială (inclusiv formele cu tensiune oscilantă( şi tulburări atribuite hipertensiunii arteriale, arterioscleroză, accidente vasculare (profilaxie, combaterea sechelelor) tulburări de menopauză (mai ales nervoase şi cardio-vasculare), balonări, inflamaţii ale aparatului digestiv, sughiţ, scăderea imunităţii, predispoziţie la viroze, tulburări de imunitate datorate bătrâneţii, leucemie (adjuvant), boala canceroasă (adjuvant), afecţiuni ganglionare, tremurături ale corpului, sterilitate (mai ale cea asociată cu bolile cardio-vasculare sau nervoase), hemoragii uterine, edeme, albuminurie, degerături.

Extern: leucoree, gută, sciatică.

Precauţii: supradozarea vâscului provoacă febră, frisoane, hipotensiune.

Contraindicaţii: vâscul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone şi celor care sufere de angină pectorală.

 

Lasati un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close