Decoct de iarba-dulce pentru vindecarea dermatitelor alergice
Se iau frunze uscate de mesteacan si se piseaza; patru linguri de praf se pun intr-un ceainic intr-o jumatate de litru de apa fierbinte, se lasa la infuzat 2-15 minute, apoi se bea cite un pahar de doua ori pe zi, impotriva eczemelor. In cazul eczemelor si al dermatitelor alergice se pregateste un decoct din radacini de iarba-dulce (in proportia 1:0), apoi se pun comprese pe locurile afectate. Se iau 0 grame de radacini de talpa-gistii taiate marunt, se pun in 100 de grame de unt topit si se lasa la foc mic 5-7 minute, apoi se strecoara fiind inca fierbinte.
–
Unguentul obtinut se foloseste pentru tratarea eczemelor, a ranilor, a crapaturilor pielii. Aceasta alifie are efecte antiinflamatorii, calmante si cicatrizante.
Decoctul de talpa-gistei se foloseste sub forma de comprese in cazul eczemelor, dar si pentru vindecarea ranilor, crapaturilor, pentru gargara in cazul inflamarii mucoasei bucale, in caz de anghina. Decoctul de talpa-gistei are un efect astringent si bactericid, are actiune antiinflamatoare, calmanta, opreste de asemenea hemoragiile. Se pregateste un unguent cu ulei de catina in proportia de 3-5 la suta (daca in unguent se gaseste mai mult de 5 la suta ulei de catina, pot aparea iritatii ale pielii); unguentul este folosit pentru tratarea eczemelor, neurodermitei si a altor boli de piele.
Pentru pregatirea acestui unguent aveti nevoie de 3-5 grame de ulei de catina si, corespunzator, 97-95 de grame de baza grasa (grasime de gaina, de porc, de gisca sau o crema pentru copii). Amestecati bine ingredientele si ungeti-va cu pasta obtinuta portiunile de piele afectata de doua ori pe zi. In acelasi timp se poate administra uleiul de catina intern, cite 2-3 mililitri o data pe zi.
Dermatitele artificiale eritematoase.
Sunt bine delimitate, marginile şi forma corespund zonei de aplicare a substanţei nocive. Sunt de culoare roz până la roşu viu şi au tendinţa de a deveni în continuare, edematoase, veziculo-buloase. Pot fi produse de substanţe caustice sau revulsive, aşa cum sunt acizii, bazele, clorurile de etil şi de metil, cloroformul, terebentina, tinctura de iod, etc.
Crisarobina care provine din trunchiul de Andira araroba din Brazilia (pudra de Goa), provoacă o reacţie eritematoasă cu atât mai pronunţată cu cât concentraţia medicamentului este mai ridicată. Din această cauză în tratamentul psoriazisului se foloseşte în concentraţii de 0,25-2g % în pastă sau pomadă. Aplicată pe zone întinse şi în concentraţii mari crizarobina poate produce chiar eritrodermii.
În afara acestor dermatite artificiale eritematoase putem întâlni erupţii medicamentoase de tip eritem polimorf, după ingerarea sau injectarea diferitelor medicamente: antipirină, salicilat de sodiu, fenolftaleină, aspirină, barbiturice, sulfamide, săruri de aur, etc, numite în trecut toxidermii medicamentoase. Erupţiile sunt eritematoase, uşor edematoase, uneori şi buloase putând persista câteva zile sau săptămâni, reapărând pe aceleaşi locuri în cazul repetării medicaţiei (eritem fix medicamentos) ca de exemplu după administrarea antipirinei, piramidonului, fenolftaleinei. Se face acelaşi tratament ca la cele chimice.
Tratament.
În aceste dermatite chimice se face prin suprimarea imediată a agentului nociv. Local se aplică liniment oleum zincat, pastă cu apă. Iar ca tratament general desensibilizarea cu produse din calciu (coji de ouă, oase de vită, etc) în funcţie de gravitate
