Diabetul gestaţional.
Diabetul gestaţional, sau diabetul de sarcină este diabetul care apare în timpul sarcinii, de obicei în al doilea sau al treilea trimestru. Între 6-8% dintre femeile gravide pot face acest tip de diabet.
Sarcina şi metabolismul glucozei.
În timpul trimestrului II şi III al sarcinii, nevoia de insulină a femeii gravide creşte de 2-3 ori faţă de normal.
Aceasta se explică prin creşterea progresivă în timpul sarcinii a producţiei de hormoni „anti-insulină” (de exemplu hormonii placentari, cortisonul şi hormonul de creştere), care reduc efectul insulinei, asupra organismului. Aceştia sunt esenţiali dezvoltării normale a sarcinii, deci a dezvoltării normale a fătului şi a mamei. Normal, această rezistenţă la insulină stimulează pancreasul să producă mai multă insulină pentru compensare.
Femeile care au tendinţă ascunsă la diabet sunt acelea al căror pancreas nu poate produce acest surplus de insulină. La acestea se instalează hiperglicemia, deci diabetul.
Nevoia depistării.
Specialiştii consideră că este important să se depisteze hiperglicemia în timpul sarcinii, în scopul prevenirii complicaţiilor care pot surveni la mamă ţi copil. Femeia gravidă care a primit diagnosticul de diabet gestional, este tratată cu ajutorul regimului alimentar şi uneori cu insulină.
Dar nu există un punct de vedere unanim. Unii medici recomandă depistarea hiperglicemiei, alţii nu, datorită faptului că nici regimul alimentar nici insulinoterapia nu pot preveni complicaţiile nici la mamă nici la copil.
Totuşi, pentru femeile cu risc de diabet, se recomandă depistarea între a 24-a şi a 28-a săptămână de sarcină, iar la cele cu risc crescut, în săptămâna a 16-a.
Dacă fătul este în contact încă de la primele luni cu un mediu diabetic, pot apare complicaţii grave ( risc mare de malformaţii congenitale sau chiar moartea).
Testul constă în măsurarea glicemiei capilare.
În caz de hiperglicemie, se mai face un test de hiperglicemie provocată, care constă în evaluarea glicemiei la o oră după ingerarea a 50 g de glucoză.
În general, nu este indicat ca femeile diabetice să aibă copii.
După naştere.
În 90% din cazuri, diabetul gestional dispare în câteva săptămâni după naştere. Dar, o proporţie importantă a femeilor care au fost afectate, vor face câteva luni mai târziu, sau câţiva ani mai târziu un diabet de tip II sau mai rar de tip I.
Alăptarea.
Diabetul gestional nu constituie o contraindicaţie pentru alăptarea la sân. Din contră, studiile arată că prin alăptare se conferă o protecţie contra diabetului la copil. Dar, copiii din mamele care au avut diabet gestional sunt deja cu risc, deoarece mama le-ar putea transmite tendinţa genetică la boală şi deoarece ei s-au dezvoltat în mediul hiperglicemic.
Urmările diabetului pentru mamă:
-infecţii urinare
-hipertensiune arterială
-naştere prematură
-naştere prin cezariană
-risc crescut de diabet tip I
Urmările pentru copil.
-Hipoglicemie neonatală
-icter exagerat
-deficit de calciu sanguin
-sindrom respirator
-macrozomie (dezvoltarea exagerată a corpului)
-risc crescut de diabet tip II.
Simptome.
Ca şi alte tipuri de diabet, diabetul gestional este asimptomatic. În cazuri rare, pot apare următoarele simptome:
-oboseală exagerată
-micţiuni abundente
-sete intensă
Persoane cu risc.
-femeile de origine hispanică, afro-americane, asiatice
-femeile peste 25 ani
-femeile cu predispoziţie genetică la diabet
-Femeile care au avut următoarele probleme în timpul sarcinii precedente: diabet gestional, hipertensiune, infecţii urinare, hidroamnios (surplus de lichid amniotic).
-femeile care au avut o sarcină cu probleme (avort, copil mort, sau mai mare de 4 kg).
Factorii de risc.
Obezitatea înainte de naşterea copilului constituie un factor de risc important.
Prevenire.
În general nu există nici un mijloc recunoscut de a preveni diabetul gestional, dar o alimentaţie sănătoasă şi menţinerea unei greutăţi normale, pot contribui la reducerea riscurilor (majoritatea femeilor care sufere de diabet în timpul sarcinii au diabet tip II).
