Dislipidemie ( dislipoidoză cutanată Oppenheim-Urbach sau necrobioză lipoidică).
Termenul de dislipidemie nu defineşte o anumită boală, ci o serie de perturbări ale metabolismului normal al grăsimilor. Colesterolul şi într-o mai mică măsură trigliceridele reprezintă atunci când valorile lor depăşesc anumite limite, fracţiunile lipidice ce joacă un rol major în apariţia problemelor cardiovasculare şi implicit mortalitatea prin astfel de boli.
Hiperlipidemie. Este creşterea grăsimilor din sânge. În situaţia aportului alimentar excesiv în grăsimi, consecinţele pe termen lung sunt: boli cardiovasculare, obezitate şi apoi diabetul. Asocierea hiperlipidemie- obezitate- diabet este cea mai frecventă.
Hipolipidemiile sunt foarte rare şi de cele mai multe ori nu au urmări clinice.
Cea mai frecventă perturbare este creşterea colesterolului.
Interesează mai ales adulţii, de sex feminin în 75% din cazuri diabetici şi apare sub forma unor noduli infiltraţi, roşii violacei, care formează o placă reliefată, fermă al cărui centru se deprimă luând aspect de dermită sclerodermiformă atrofică. Se localizează cel mai frecvent simetric, pe feţele anterioare ale gambelor iar centrul placardelor iau o coloraţie gălbuie deschisă, cu zone brune sau violacee. Epiderma este netedă, lucitoare, aderentă de planurile profunde, iar zona periferică este uşor ridicată, violacee, elastică. Talangiectazii, eroziuni şi ulceraţii se pot observa. Alteori aspectul dislipoidozei poate fi de granulom anular. Etiopia nu este precizată, iar evoluţia este cronică.
Tratamentul.
Se adresează în primul rând diabetului şi se dau fructe multe cu vitamina C inclusiv suc de lămâie care se pot da zilnic.
-Se iau 2 mere mari şi o felie de ţelină (100-150 g) de ţelină. Se vor rade şi timp de 30 de zile în fiecare dimineaţă pe stomacul gol se va consuma această doză de amestec.
-Carnea de porc, vită, oaie, pasăre de fermă şi produsele aferente, ouăle, laptele integral şi alte lactate, untura, seul, etc se vor înlocui cel puţin în proporţie de 50%, cu o serie de grăsimi nesaturate de origine vegetală: ulei de floarea soarelui, de măsline, de porumb, semipreparate din soia. Grăsimile animale trebuie să ocupe mai puţin de 20% din raţia calorică zilnică.
-Glucidele rafinate (zahăr, ciocolată, prăjituri, etc) se vor consuma doar ocazional.
-Se reduce moderat raţia calorică la persoanele cu greutate normală şi mai sever la cele obeze.
-Un aport sporit de acizi graşi polinesaturaţi omega 3 şi omega 6, care se găsesc din abundenţă în uleiul de peşte şi cel de floarea soarelui, care scade semnificativ LDL şi doar foarte puţin HDL.
-Se vor consuma cu precădere câteva alimente: peşte slab (ştiucă, şalău, ton, heringi) cereale, legume şi fructe proaspete, preparate din soia, lapte degresat, pâine integrală, carne de pui, de curcan (păsări crescute în gospodăriile de la ţară), de viţel, de vânat.
Concomitent cu regimul alimentar, trebuie aduse modificări şi modului de viaţă.
_Se va renunţa la sedentarism. Se va face minimum o jumătate de oră de mişcare zilnic: plimbări în aer liber, mers vioi (3-4 km o dată) şi dacă nu există contra indicaţii chiar jogging sau un alt sport lejer (înot, pimpong, etc). Nu trebuie neglijate nici exerciţiile zilnice de gimnastică, dimineaţa şi seara.
-Se va reduce alcoolul la maximum un pahar de vin roşu pe zi şi se va exclude tutunul.
-Infuzie de anghinare (Cynara scolymus). 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea acest ceai în trei reprize înaintea meselor principale.
-Pătlagină (Plantago lanceolata)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
-Infuzie din frunze de mesteacăn (Betula verrucoza)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. După răcire se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar. Se bea acest ceai în trei reprize înaintea meselor principale. Are şi o puternică acţiune antibacteriană.
