Gastrita acută.
Gastrita acuta este o inflamatie a mucoasei stomacului. Ea este mai cu seama de cauza toxi-alimentara. Gastrita cronica are drept cauza o hiperaciditate
gastrica. Gastrita acuta poate fi cauzata de intoxicatii alimentare (inclusiv ciuperci), infectii acute virale, alcool consumat in cantitate mare, exces
de nicotina si cafea si de anumite medicamente.
Bolnavul cu gastrita acuta prezinta dureri vii de stomac, care apar brusc, cu greturi si varsaturi, cu dureri de cap, stare febrila si cu o limba incarcata,
cleioasa.
Masuri profilactice si de tratament
Nu trebuie consumate alimente alterate.
Se vor evita medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice. Se va consuma alcool in cantitate moderata, iar ciupercile vor fi consumate numai
dupa ce ne-am asigurat ca sunt comestibile.
In gastrita acuta provocata de ciuperci, nu se va bea lapte, caci acesta favorizeaza absorbtia toxinelor. Se va incerca provocarea unei varsaturi.
Se urmareste dezintoxicarea organismului prin clisme si diuretice, precum ceaiul de scoarta de mesteacan, fiori de tei, urzica si leustean.
Se tine stomacul in repaus prin post 2-3 zile. In timpul acesta, se vor bea infuzii de cimbru, salvie, cimbrisor si maghiran. In urmatoarele 2-3 zile, se
va recurge la o monodieta cu supe de zarzavaturi sau cu suc de varza. Se stie ca varza are o actiune antiinflamatoare asupra mucoasei stomacului. Argila
are, de asemenea, rolul de a proteja mucoasa gastrica: se va lua 1 lingurita de argila la 100 ml apa. In continuare se recomanda un regim alcalin, adica
bogat in legume. Se vor evita bauturile reci, ca si fainoasele si zaharul rafinat.
Durerile gastrice se pot calma cu ceaiuri de plante: menta, chimen, musetel, rostopasca, roinita, decoct din seminte de in si extract de lemn dulce.
Un efect calmant il au cataplasmele umede si caldute aplicate pe regiunea stomacului.
Rezultat bun au si uleiurile esentiale de scortisoara si dafin, amestecate cu miere de albine, cate 3 picaturi.
Se prezintă sub variate forme anatomice: simplă, corozivă, flegmonoasă, hemoragică, alergică. Sub raport etiologic se deosebesc:
- Factori exogeni, care duc la gastritele de iritaţie acţionând pe cale chimică: alcool, condimente, medicamente (creozot, salicilaţi, aspirină, sulfamide, bromuri, etc) prin agenţi cu acţiune corosiv-termică (alimente fierbinţi sau prea reci), mecanică (mese copioase, masticaţie deficitară, alimente nedigerabile sau insuficient pregătite) sau chimică (acizi organici, baze puternice, sublimat, arsen), prin alergeni, agenţi microbieni (prin alimente infectate, când se realizează de fapt gastroenteritele acute din cadrul toxiinfecţiilor alimentare).
- Factori endogeni, cu acţiune pe cale hematogenă asupra mucoasei gastrice: gastrita toxică uremică, gastritele din bolile infecţioase febrile (febră tifoparatifică, dizenterie, gripă, pneumonie).
Aspectul clinic conţine dureri epigastrice continue, exacerbate de alimentaţie, greţuri, vărsături alimentare degajatoare urmate de vărsături lichide (suc gastric cu mult mucus), anorexie, uneori diaree. Se asociază stare de deshidratare (astenie, cefalee, uneori febră, sete intensă, oligurie, limbă încărcată, tahicardie, stări de colaps). Evoluţia este de 2-4 zile. În formele severe (corozivă, toxiinfecţie alimentară, supurativă) evoluţia are complicaţii: stare de colaps, hepatită, infecţii bronhopulmonare, nefrită, hemoragii digestive.
Tratament profilactic- se referă la evitarea factorilor cauzali exogeni şi endogeni: alimente alterate şi contaminate, alcool, medicamente (salicilaţi, aspirină, sulfamide), acizi-baze, alergeni, septicemii.
Tratamentul curativ- are următoarele obiective:
- Eliminarea toxicului şi/sau combaterea infecţiei.
- Ameliorarea modificărilor morfofuncţionale ale stomacului.
- Corectarea tulburărilor hidroelectrolitice.
Eliminarea toxicului- se obţine prin provocare de vărsături (după o ingestie prealabilă de apă călduţă). Se realizează prin excitarea regiunii faringiene chiar şi cu degetul merge în cele mai multe cazuri. Se mai recomandă spălături stomacale. Se înghite foarte multă apă călduţă cu sare 1 linguriţă de sare la un litru de apă. În toxiinfecţiile alimentare, pentru îndepărtarea resturilor alimentare se dau purgative dacă starea bolnavului o permite. Spălăturile stomacale sunt contra indicate la bolnavii în colaps vascular, cei cu insuficienţă cardiacă, cei cu hemoragii.
Pentru combaterea infecţiei- ceaiuri cu plante cu efect antibiotic sau propolis.
Ameliorarea modificărilor morfofuncţionale nu se fac decât cu acordul şi sub îndrumarea medicului.
Repaus la pat în formele grave, dietă hidrică în primele 24-48 ore şi realimentare treptată (supă de legume, paste, pâine albă prăjită, pireuri, lapte, brânză de vaci, carne fiartă). În gastrita caustică se continuă dieta ca şi în boala ulceroasă.
Căldura locală, umedă sau uscată.
Se combat greţurile şi vărsăturile (vezi tratamentul lor).
Gastrita acută corosivă.
Se poate produce în urma ingerării unor substanţe caustice: acizi puternici, alcali, iod, sublimat corosiv, compuşi de arsen, azotat de argint şi fenol.
Tratament imediat. Constă în spălături gastrice în 2-3 ore de la intoxicaţie. Se vor folosi soluţii antidot. De exemplu în caz de intoxicare cu substanţe acide se vor utiliza substanţe alcaline (bicarbonat de natriu 1%, permanganat de K 2%, lapte), iar în intoxicaţiile cu alcali, apă albuminoasă (2 albuşuri de ou la 500 ml apă), soluţii uşor acide (soluţie slabă de oţet, de lămâie); în intoxicaţia cu sublimat: bicarbonat de natriu, apă albuminoasă, lapte; în intoxicaţia cu arsen: bicarbonat de natriu, clorură ferică.
Se va căuta să se consume cu înghiţituri mici. Inflamaţia de însoţire a mucoasei gastrice va fi tratată ca şi gastrita acută simplă.
După trecerea fazei acute se prescrie un regim ca pentru ulcer. În evoluţia ulterioară poate să apară o stenoză antrală sau pilorică necesitând intervenţie chirurgicală.
De obicei stenozele antrale sau pilorice însoţesc stricturile esofagiene postcaustice, care trec însă pe prim plan din punct de vedere al simptomatologiei clinice.
Tinctura de lemn dulce.
Glxcyrrhiza glabra.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni:
Intern: antiseptic, antialergic, antispastic, emolient, diuretic, antiinflamator, antiulceros, depurativ, lexativ, diuretic, fluidifiant al secreţiilor bronhice, expectorant, tonic general, calmant, stimulează secreţia de hormoni estrogeni.
Extern: antiinflamator, antiseptic, regenerant şi cicatrizant.
Indicaţii:
Intern: ulcer, gastrită, gastralgie, tuse iritativă, gripă, traheită, laringită, bronşită, impotenţă, frigiditate, slăbiciune generală, hipoploxie mamară, dismenoree, artrită, calculoză biliară şi renală, alergii, enterită, digestie lentă, constipaţie, dispepsii de fermentaţie.
Extern: faringite, amigdalite, inflamaţii ale cavităţii bucale, conjunctivită.
Precauţii: în administrarea prea îndelungată poate produce dureri de cap, hipertensiune, edeme.
Tinctura de talpa gâştei.
Leonorus cardiaca.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: antiastmatic (împiedecă apariţia senzaţiei de sufocare), antidepresiv, antispasmodic, astringent, calmant general, calmant cardiac, calmant gastric, cicatrizant, diminuează stările de excitaţie cerebrală, expectorant, hipotensiv (acţionează mai degrabă în sens reglator), produce relaxarea vaselor sanguine care alimentează cordul şi într-o anumită măsură cordul în sine, tonic cardiac, tonic general, uterotonic (favorizează tonifierea uterului), vasoconstrictor periferic.
Extern: antiinflamator, antiseptic, astringent şi cicatrizant, regenerator epitelial.
Indicaţii.
Intern: aritmie cardiacă de origine nervoasă, hipertensiune arterială, ischemie cardiacă (atât forme dureroase, cât şi ne dureroase), tulburări de menopauză, dismenoree (ciclu neregulat şi/sau dureros), amenoree (absenţa sau întârzierea patologică a menstruaţiei), reumatism, bronşită, astm, crize astmatice care apar pe fondul de stres, depresie, depresie însoţită de anxietate, prolaps şi atonie uterină, gastrită hiperacidă pe fond de stres, colită de fermentaţie, digestie dificilă, distonie neuro-vegetativă.
Extern: contuzii, răni, arsuri, reumatism, prolaps uterin, febră tifoidă (se pun cataplasme pe ceafă şi tălpi), dureri de spate (cataplasme sau unguent local pe locul afectat).
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Normocolesterol.
Reduce excesul de colesterol şi protejează sistemul vascular. Uz intern.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni: anticolesterolemiant, depurativ, antiseptic uşor, diuretic, hipoglicemiant, laxativ uşor, stimulează activitatea bilei, stimulent al peristaltismului, tonic amar, tonic hepatic.
Indicaţii: valori crescute ale colesterolului, arterită obliterantă, diabetul şi tulburările asociate lui (în special bolile vasculare), ischemie cardiacă asociată cu hipercolesterolemie (adjuvant), hepatită, sechele posthepatice, diskinezie biliară, dispepsie, gastrită hipoacidă, intoxicaţii diverse, tranzit intestinal încetinit, constipaţie atonă.
Precauţii: în cazul diabetului insulinodependent se vor face zilnic teste de glicemie, iar pacientul va fi ţinut încontinuu sub supraveghere medicală întrucât preparatul este puternic hipoglicemiant.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Alte recomandări şi observaţii: este bine complectat în tratamentul trombozelor de FEBRIFUG şi TONIC NERVOS şi în tratamentul tulburărilor hepatice de către preparatul gemoterapeutic Rozmarinus officinalis.
