Micoza unghiilor – tratament naturist

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Micoza unghiilor.

O infecţie cu ciuperci de dimensiuni microscopice, ce determină subţierea şi îngălbenirea unghiilor. Aceste ciuperci se hrănesc cu keratină, proteină ce asigură duritatea pielii şi unghiilor, existând sute de specii. Dacă implică unghiile, se vorbeşte de onicomicoză, boală destul de dificil de tratat. Cel mai adesea afectează structura cornoasă de la degetele mari de la picioare, dar nici celelalte nu sunt total în siguranţă.

Boala se recunoaşte destul de uşor, deoarece ca urmare a pătrunderii microorganismelor în structura unghiilor, acestea îşi modifică aspectul. Îşi schimbă culoarea în alb, galben sau maro deschis, le dispare luciul, îşi pierd transparenţa, se îngroaşă. Eventual se dezlipesc la vârfuri, devin sfărâmicioase. Simptomele apar mai întâi la marginile unghiei, apoi se extind pe toată suprafaţa ei.

Pe fondul unei imunităţi scăzute şi în lipsa unui tratament adecvat, micoza poate evolua cuprinzând straturi profunde ale unghiei şi pielii, cea mai gravă complicaţie fiind septicemia.

Cum se contractează boala?

Micozele sunt extrem de contagioase: se pot transmite de la o unghie la alta, dar şi de la alte persoane. Frecvent sursele de contaminare sunt locurile publice unde mediul predominant este umed, precum piscinele, vestiarele, sălile de sport. De asemenea prin atingerea obiectelor infestate (papuci, foarfece, ciorapi, prosoape), se poate produce foarte uşor îmbolnăvirea.



Traumatismele repetate ale unghiilor, încălţămintea neadaptată (din cauciuc, materiale sintetice, prea strâmtă, etc), expunerea regulată la umezeală, contactul frecvent cu detergenţii, dar şi efectuarea exagerată a manechiurii şi pedichiurii pot constitui factori favorizanţi în apariţia sau recidiva infecţiei. Administrarea anumitor medicamente (chimioterapice, corticoizi, somnifere) slăbeşte imunitatea naturală a organismului şi predispune la dezvoltarea de micoze.

Bolnavii de diabet şi cei cu probleme circulatorii fac mai frecvent onicomicoze. Mai predispuşi sunt bătrânii, ale căror extremităţi sunt mai deficitar irigate.

Complicaţii: infecţia micotică nu trece niciodată de la sine, fără terapie, iar prezenţa ei reprezintă o permanentă ameninţare, atât la adresa purtătorului, cât şi a familiei acestuia şi a persoanelor cu care intră în contact, dat fiind gradul ridicat de contaminare.

Complicaţiile apar în special la diabetici şi la pacienţii cu tulburări circulatorii periferice, prin suprainfectarea cu bacterii, putându-se ivi erizipelul. În plus onicomicoza neglijată se poate agrava şi influenţa negativ calitatea vieţii, prin persistenţa unor simptome precum durerile la mers sau la simpla atingere a unghiei, fără să vorbim de aspectul total inestetic al unghiilor bolnave.



Tratament.

Tratamentul trebuie făcut uneori luni întregi sau chiar un an, până la apariţia unei unghii noi sănătoase. Recidiva se evită respectând cu stricteţe tratamentul şi regulile de igienă specifice.

Ca tratament se recomandă esenţe cu efecte antifungice şi dezinfectante.

Aromoterapie.

Fricţionări locale. Rezultate bune se obţin cu ajutorul uleiurilor volatile de rozmarin sau lămâie. Amestecaţi 20 de picături din esenţa aleasă cu 2 linguri de ulei de migdale dulci. Frecţionaţi unghiile afectate de 2 ori pe zi cu acest preparat, până la dispariţia simptomelor.

Bine de ştiut. Esenţa de lămâie se poate dovedi fotosensibilizantă.

-Amestecaţi câte 1 picătură de ulei esenţial de cimbru, lavandă şi Melaleuca alternifolia. Se fac aplicaţii de 3 ori pe zi. Urmaţi tratamentul până la dispariţia simptomelor (se poate prelungi mai multe luni).

Fitoterapie.

-Dimineaţa la prânz şi seara se ţine degetul bolnav în oţet de mere, timp de câte o jumătate de oră. Peste noapte, se înveleşte cu vată îmbibată în oţet de mere şi se înfăşoară cu plastic (degetare tăiate din mănuşile chirurgicale). Din cînd în când, se mai tamponează unghia şi cu tinctură de propolis sau de muguri de plop care au efecte antiinfecţioase foarte puternice şi acţionează mai lesne pe ţesuturile muiate anterior în oţet. Durata tratamentului este de 2-3 luni.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close