Cuprins
- 1 Cum se manifesta oboseala cronica
- 2 Remedii Naturiste ale Oboselii
Cum se manifesta oboseala cronica
Chiar daca perceptia maladiei evolueaza, victimele se simt deseori neintelese de catre medici. Acestui inconvenient i se adauga o stare de rau general, tulburari precum dureri articulare sau musculare, dureri de cap, neliniste, ameteli.
In realitate, nimeni nu contesta existenta unei oboseli inexplicabile, care se traduce prin lipsa energiei pina la epuizare. Impactul acestor simptome asupra calitatii vietii si moralului persoanei afectate este important. Pentru a recunoaste ca starea de oboseala persistenta si inexplicabila este un sindrom al oboselii cronice trebuie definite anumite criterii.
Prezenta sindromului exista numai daca oboseala se manifesta mai bine de 6 luni si nu dispare dupa perioade de odihna si nici daca sint diminuate activitatile zilnice cu cel putin 50 la suta.
Ca si durerea, oboseala este o suferinta cunoscuta de toata lumea. Ambele sunt semnale de alarma pe care organismul le trage cind se afla in pericol, pentru a se lua masurile necesare. in timp ce durerea da de veste ca intr-o anumita regiune are loc un proces disfunctional de tesut, oboseala avertizeaza ca rezervoarele organismului se epuizeaza.
Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor, scaderea randamentului in activitatile zilnice.
Oboseala apare dupa o zi normala de activitate, fara eforturi deosebite, care este fireasca si care dispare dupa 8 ore de somn. Dupa eforturi sustinute, peste limitele normale ale organismului, apare oboseala ca forma de boala, care dispare la terminarea efortului si trecerea la relaxare si odihna.
Oboseala care devine permananta si suparatoare, poate fi datorata unei boli inca nemanifestate simptomatic, cum ar fi: cancerul, tuberculoza, hepatita sau alte boli. Oboseala psihica, denumita si astenie, este tot mai frecventa astazi, datorita modului de viata stresant, a consumului de stimulente cum ar fi cafeaua, tutunul, alcoolul si unele medicamente. Simptomele acestei astenii sunt: durerile de cap, insomnia, scaderea capacitatii de munca fizica sau intelectuala, irascibilitatea sau apatia
Simptomele oboselii cronice
In plus, trebuie sa existe cel putin patru dintre urmatoarele opt simptome:
– Dureri la nivelul gitului;
– Umflarea ganglionilor gitului sau ai axilelor;
– Dureri articulare;
– Dureri musculare;
– Tulburari de memorie si lipsa concentrarii;
– Dureri de cap;
– Tulburari digestive: crampe ale stomacului sau intestinelor, constipatie, diaree etc.;
– Tulburari ale somnului;
– Stare de rau care dureaza mai mult de 24 de ore dupa efort;
– Alte manifestari precum transpiratiile nocturne, palpitatiile, slabirea, tusea sint de luat in seama. Totusi, diagnosticul acestei afectiuni trebuie sa se stabileasca cu mare atentie, excluzindu-se orice alta cauza a unei patologii psihiatrice sau medicale care ar putea explica oboseala.
Cauzele sindromului oboselii sint misterioase
Au fost emise tot felul de teorii pentru a explica aparitia sindromului oboselii cronice: psihologice, infectioase, nutritionale. In anumite cazuri, sindromul poate surveni dupa o infectie virala. De asemenea, este similar unei alte boli numita fibromialgia, care se caracterizeaza prin oboseala cronica si dureri multiple difuze in tot corpul.
In afara afectiunilor bine cunoscute care determina starea de oboseala (cancerul, anemia, problemele endocrine, hepatita, apnea in somn etc.), anumite boli greu de diagnosticat ar putea fi implicate. Hemocromatoza, afectiune cauzata de supraincarcarea cu fier, se pare ca trece neobservata si este la originea oboselii cronice inexplicabile.
Atentie! Oboseala poate fi unul din simptomele unor boli de ficat, de rinichi, psihice, a cancerului sau a tuberculozei.
-Urmare unor intoxicaţii cu produse catabolice (uree) care împiedică funcţionarea celulelor nervoase şi musculare. La început apare prima dată oboseala nervoasă care este urmată de cea musculară. Se indică ceaiuri care curăţă rinichii (vezi tratamentele bolilor renale).
-Stresul este cel care afectează cel mai des pe cei care sufere de oboseală cronică. Stresul cronic poate dăuna organismului, care nu mai poate face faţă solicitărilor, ducând la apariţia tulburărilor nervoase, circulatorii, cardiace, etc. Corpul se epuizează încercând să facă faţă situaţiilor stresante. Sistemul imunitar slăbeşte, expunând la boli infecţioase. Pe plan psihologic stresul dă naştere unor evenimente nedorite: anxietate (nelinişte), tulburări ale somnului, oboseală, epuizare nervoasă. Combaterea stresului presupune organizarea vieţii astfel încât factorii care duc la apariţia acestuia să fie pe cât posibil evitaţi. Uneori acest lucru presupune chiar schimbarea locului de muncă, cu unul mai puţin solicitant, dar cuprinde şi măsuri de igienă a vieţii, cum ar fi alimentaţia echilibrată, relaxarea sau sportul.
-Surmenajul este consecinţa unor oboseli repetate sau epuizări repetate (apar tulburări funcţionale ca insomnii, dureri de cap, deoarece se produc modificări şi alterări ale structurilor din creier), nelinişte, hipertensiune. Se indică linişte şi odihnă. La fel şi în cazul forţajului care apare în urma solicitărilor repetate musculare.
-Regimurile de slăbire– există foarte mulţi oameni care datorită zestrei genetice sau anumitor cauze hormonale sunt predispuşi la îngrăşare care vine o dată cu înaintarea în vârstă. Aceştia trebuie să facă eforturi disperate ca să se menţină la o greutate cât de cât apropiată de greutatea normală. Datorită faptului acesta aceşti oameni se simt dezavantajaţi de ceilalţi, pentru că ei oricât de puţin ar mânca tot se depune.
La aceştia se impune schimbarea felului de viaţă în aşa fel încât să poată să aibă o viaţă normală. Bine înţeles că medicamentele hormonale nu fac în aceste cazuri decât să agraveze dezordinea din organism ajutând pe termen scurt la slăbire, dar din păcate după această perioadă de slăbire urmează inevitabil o mai mare îngrăşare. Este indicat mai ales în aceste cazuri să se renunţe la aceste regimuri de slăbire şi să se adopte un regim echilibrat cu multe vegetale şi mişcare mai multă. Se poate ca orice om să slăbească fără să se chinuiască cu diferite regimuri de slăbire iraţionale.
-Fumatul– pe termen lung fumatul printre alte necazuri ajută la instalarea oboselii cronice. Momoxidul de carbon din ţigări afectează activitatea globulelor roşii care transportă oxigenul, privând organismul de acest element esenţial. Cei care ajung dependenţi de nicotină încep să-şi piardă suflul la eforturi din ce în ce mai mici, ajungând în final să nu mai poată face nimic, nici măcar să mai urce pe o scară. Este absolut necesar să se lase de fumat.
-Alcoolul– acesta atacă absolut toate organele corpului şi în special ale sistemului digestiv. Mucoasa stomacului ficatul sistemul nervos, toate acestea sunt afectate serios. Se pierde apoi o serie de reflexe, vederea se diminuează, apar tulburări ale somnului şi multe alte modificări nedorite. Singura soluţie şi în acest caz este să se scape de acest obicei.
Sindromul oboselii cronice este o boala ce nu trebuie ignorata
Cei care sint afectati au probleme legate de intelegerea simptomelor de care sufera, mai ales ca nici medicilor nu le este prea usor sa identifice diagnosticul. Pacientul incepe sa alerge de la un medic la altul pentru a afla de ce sufera. Din pacate, dialogul dintre bolnav si medic poate sa ia o intorsatura nefavorabila, deoarece primul nu stie cum sa caracterizeze raul pe care il resimte, utilizind termeni globali, iar specialistul cauta elementele tangibile pentru stabilirea diagnosticului.
Explicarea bolii nu este intotdeauna unica si atunci examenele medicale trebuie sa determine daca nu cumva este vorba despre o carenta de fier. Tulburarile endocrine (tiroida, suprarenalele, hipofiza, paratiroida) pot provoca stari puternice de oboseala.
Femeile sint mai afectate decit barbatii
Oboseala cronica atinge in majoritate femeile. Specialistii explica acest lucru prin faptul ca femeile nu iau in serios timpul de odihna, afectiunile de care sufera. Pentru a se simti bine femeile ar trebui sa fie mai egoiste. Cind un barbat este bolnav ramine in pat si amina tot ce are de facut. Cind o femeie este bolnava continua sa-si consume energia pentru ceilalti. Atunci nu mai este nici o surpriza ca femeile se simt mai obosite decit barbatii. Acesta este inca un motiv in plus pentru a investiga oboseala intr-un mod global: din punct de vedere fizic, psihologic si social.
Terapii pentru sindromul oboselii cronice
Nu exista inca un tratament specific al sindromului de oboseala, iar solutiile propuse vizeaza doar calmarea simptomelor. Sustinerea morala este importanta, deoarece consecintele asupra calitatii vietii se manifesta si in sfera excluderii bolnavului din mediul sau familial sau social. Au fost incercate tot felul de terapii in cazul oboselii cronice, precum imunoglobulinele, corticoidele, medicamente pentru stimularea imunitatii sau pentru modificarea nivelului nutritional (vitamine, minerale…). Dar nici un medicament nu si-a dovedit eficienta reala, iar efectul pastilelor nu a fost cel scontat.
Evitati stresul si dormiti bine
Deocamdata se recomanda pacientilor evitarea, in masura in care este posibil, a stresului si mentinerea unei activitati fizice ori de cite ori au ocazia, in special este bine sa practice mersul pe jos. In fapt, exercitiile fizice sint benefice in general pentru sanatatea organismului. Insa, mare atentie la maniera de a le practica, adica in mod rezonabil, deoarece efortul excesiv poate declansa stari de lesin sau altele mai grave la acesti pacienti.
Bunele obiceiuri de somn trebuie sa fie stimulate, prin trezire si culcare la ore regulate. Diminetile prelungite pina la 10:00-11:00 afecteaza echilibrul odihnei. Daca tranchilizantele sau somniferele pot ajuta in caz de insomnie acuta, este bine de stiut ca unele dintre ele, precum benzodiazepinele, pot de asemenea agrava oboseala din cauza efectelor musculare. Aceste substante sint periculoase si pentru ca provoaca dependenta.
Terapii paleative
Pacientilor le sint prescrise diverse terapii pentru a incerca atenuarea tulburarilor de care sufera:
– medicamente analgezice pentru calmarea durerilor acute de cap;
– antiinflamatoare pentru a lupta impotriva circeilor si amortelilor;
– relaxante musculare in caz de dureri la acest nivel.
Insa rezultatele nu sint intotdeauna la nivelul asteptarilor pentru ca medicamentele mentionate inlatura pentru moment simptomele resimtite de pacient, si nu actioneaza direct asupra cauzei.
Pe de alta parte, tulburarile psihologice sau tristetea sint frecvente in cazurile de oboseala cronica. Aceste probleme apar, in principal, din cauza lipsei de recunostinta sociala: bolnavii au trebuit sa renunte la locul de munca sau au beneficiat de program de lucru redus sau de alte masuri care le-au putut permite pastrarea unei vieti profesionale, dar nu asemanatoare cu a colegilor care poate ii privesc altfel. In plus, victimele oboselii cronice se adreseaza deseori mai multor medici, alergind de la unul la celalalt timp de mai multi ani pina cind li se stabileste un diagnostic corect. Aceasta perioada de asteptare este evident inca o sursa de angoasa. De asemenea, concediul medical platit este greu de obtinut.
In cazurile cele mai serioase, prescrierea unor medicamente antidepresive este recomandata, aceste pastile avind si un impact asupra somnului. Psihoterapiile cognitive nu trebuie neglijate la acei pacienti care trebuie sa se descurce cu afectiunea cronica fara sa-si intrerupa activitatile obisnuite. Terapia psihologica are rolul de a ameliora calitatea vietii lor si chiar de a diminua putin starea de oboseala.
Alimente folosite si alimente de evitat
Regimul de viata trebuie sa asigure un somn suficient si reparator, dar si o alimentatie echilibrata. Se recomanda un mic dejun consistent si luarea mesei la ore regulate in timpul zilei pentru mentinerea energiei optime. Dieta trebuie sa cuprinda fructe, legume, cereale, carne slaba sau peste, lactate. De asemenea, este bine sa se consume multa apa, cel putin 8 pahare pe zi, pentru evitarea deshidratarii si oboselii pe care o antreneaza.
Persoanele care sufera de sindromul oboselii cronice ar trebui sa evite alimentele susceptibile de cauzarea unui stres suplimentar organismului. Alcoolul, alimentele bogate in grasimi si cele care contin mult zahar pot accentua simptomele de oboseala provocind diverse tulburari digestive. Materiile grase nu ar trebui sa reprezinte mai mult de 30 la suta din totalul caloriilor. Cafeaua, ceaiul si cola sint energizante, dar contribuie si ele la cresterea stresului. Deci ar trebui redusa consumarea acestora sau cel mai bine eliminata.
Sportul si psihoterapia impotriva oboselii cronice
Daca va simtiti epuizat de mai multe luni, nu aveti chef sa rezolvati problemele cotidiane, dormiti rau si nu va mai amintiti prea bine ce trebuie sa faceti poate inseamna ca suferiti de sindromul oboselii cronice. Un virus, factori psihologici se regasesc printre cauzele aparitiei afectiunii, dar cauza adevarata inca nu a fost identificata. Un studiu anglo-saxon incearca sa descifreze misterul acestei boli controversate.
Anomaliile sistemului imunitar si neurohormonal au fost de asemenea suspectate, insa cauzele reale ale sindromului oboselii cronice nu au fost determinate cu certitudine. O analiza aprofundata a literaturii internationale de specialitate a condus cercetatorii englezi si americani catre concluzia conform careia singurele tratamente eficiente ale misteriosului sindrom sint exercitiile fizice si psihoterapia cognitiva. Asta nu inseamna ca maladia este de origine psihologica.
Daca Organizatia Mondiala a Sanatatii a recunoscut existenta sindromului oboselii cronice, care se pare ca este de 2-3 ori mai frecvent la femei decit la barbati, specialistii in medicina nu sint intotdeauna de acord intre ei. Dezbaterea are loc in principal in sfera cauzelor (fizice sau psihice) si exista cel putin patru definitii in lume asupra sindromului. Dupa Agentia americana pentru cercetarea calitatii vietii, oboseala cronica ar afecta intre 0,04 si 2,6 la suta dintre indivizi si nu numai persoane cu functii superioare.
Cercetarile demonstreaza ca activitatea fizica practicata sub supravegherea unui specialist si terapia psihologica permit gestionarea stresului si a oboselii cronice.
Rezultatele a 44 de studii medicale
Pentru o afectiune asa de ciudata sint prescrise tratamente diverse. Cum era de banuit, tot felul de terapii au fost incercate pentru a reda forma celor care se simt obositi cronic. Doua echipe de cercetatori englezi si americani si-au propus sa afle daca exista mijloace reale pentru tratarea acestui sindrom.
Pentru a realiza cercetarea respectiva au utilizat 19 banci de date medicale specializate, au parcurs 350 de studii dintre care au supus atentiei 44, de unde au ales 2.801 pacienti in total. Criteriile de selectie ale acestor studii au constat in rigoarea lor stiintifica si prezenta unei solutii terapeutice.
Rezultatele lor se apropie de ceea ce am amintit mai sus despre tratamente. In timp ce multi bolnavi se pling de oboseala atunci cind depun efort, exercitiile fizice moderate ar fi binevenite in reducerea acestui simptom. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste terapia cognitiva, care diminueaza oboseala si imbunatateste calitatea vietii pacientilor. Conform specialistilor, aceste concluzii nu dovedesc totusi ca afectiunea este numai de origine psihologica. Chiar daca maladia se datoreaza unei disfunctionalitati a organismului, restabilirea activitatii fizice si terapia psihologica ar putea atenua consecintele grave.
Cit despre celelalte strategii propuse: suplimente nutritionale (aminoacizi, vitamine, minerale…), medicamente antidepresive naturale sau alte tratamente neconventionale (osteopatie, homeopatie, masaj etc), studiile au aratat ca exista efecte clinice favorabile, daca sunt practicate separat.
Cum se trateaza sindromul oboselii cronice
In zilele noastre exista citeva directii in tratarea sindromului oboselii cronice, dar cu toate acestea nici una dintre ele nu este determinata din punct de vedere patogenic si nici destul de eficace.
Pentru cresterea capacitatii de munca fizica si psihica, pentru inlaturarea oboselii, pentru revenirea starii de buna dispozitie, cea mai eficienta este folosirea unor antidepresive naturale. De exemplu, foarte indicat este decoctul de sunatoare – un mijloc natural cunoscut inca din vechime pentru intarirea capacitatilor de aparare ale organismului.
Un moment important in terapia sindromului oboselii cronice este scaderea starii de stres care insoteste in mod permanent ritmul dezordonat al vietii noastre. Pentru aceasta va ajuta preparatele care au la baza tranchilizatorii naturali. Nici un fel de medicament insa nu poate inlocui o alimentatie normala, echilibrata, adecvata eforturilor depuse si starii psihice si emotionale.
O mare insemnatate au folosirea factorilor naturali de tratare, exercitiile fizice, elementele de psihoterapie care alcatuiesc un tratament determinat din punct de vedere patogenic al acestei boli.
Pentru ca toate reactiile sistemelor de reglare neurovegetativ si neuroendocrin sint nespecifice (excitant nespecific – raspuns nespecific), si tratamentul indreptat catre restabilirea echilibrului rupt trebuie sa se opuna factorilor negativi cu actiune nespecifica. Asemenea proprietati au factorii naturali de tratament care intra in arsenalul fizioterapiei si reabilitarii medicale. Metodele fizioterapeutice sint naturale (tratamentul balneoclimateric) si artificiale (terapia cu raze laser, terapia cu lumina, hidroterapia) si au o serie de superioritati fata de terapia medicamentoasa. Ele nu produc alergii si boli de natura medicamentoasa, nu au efecte secundare, nu duc la dependenta de medicamente, sint asimilate usor de catre bolnav.
Unde se odihnesc suferinzii de sindromul oboselii cronice
De foarte mare insemnatate este reabilitarea bolnavilor de sindromul oboselii cronice intr-o statiune, alegerea corecta a careia este deosebit de importanta pentru aceasta categorie de pacienti – de loc si anotimp depinde succesul tratamentului. Schimbarile de fus orar si de zone climaterice pot determina o agravare a procesului si pot duce la urmari de nedorit, pentru ca astfel de modificari drastice constituie un stres suplimentar pentru organismul care are nevoie de odihna. Procedeul de adaptare la un nou climat este insotit de o reorganizare a sistemelor neuroendocrinologic si imunitar. Schimbarile de temperatura, umiditate, lungime a zilelor, de activitate solara sint un puternic factor de stres.
Daca un organism sanatos reactioneaza la asemenea schimbari prin reactii de adaptare, la un pacient cu sindromul oboselii cronice acest lucru conduce la o incarcatura suplimentara a sistemelor afectate si determina o crestere a disbalansului. Dupa tratamentul intr-o statiune balneoclimaterica sau chiar acasa cea mai indicata este convalescenta intr-un sanatoriu dintr-o zona cu clima obisnuita. In mod favorabil actioneaza asupra celor care sufera de sindromul oboselii cronice climatul din Muntii Carpati.
In tratamentul care are loc intr-un sanatoriu bolnavilor cu acest sindrom li se aplica tot arsenalul de factori naturali de terapie, care duc la scaderea stresului, la fortificarea sistemelor nervos si imunitar. Aceste metode sint: diverse proceduri in apa, bai de aer, exercitii fizice etc. Deosebita atentie trebuie acordata folosirii terapiei cu radiu. Radiul continut in apele minerale ale unor statiuni este un izvor de raze alfa de mica intensitate. Radiul din apa care este folosita pentru baile bolnavilor (hidromasaj, pneumohidromasaj) duce la stralucirea pielii datorita particulelor alfa, sub actiunea carora are loc radioliza apei si a albuminelor.
Produsele radiolizei sint stimulatorii actiunii T-limfocitelor, stimuleaza secretia de citochinine si de substante active din punct de vedere biologic. La pacientii care au fost tratati cu aceasta terapie s-a observat o crestere a imunitatii, o scadere a fenomenului de fibromialgie (pina la disparitia bolii), normalizarea somnului si cresterea capacitatii de munca. Caracterul cronic al procesului, absenta unor factori etiologici determinati si a unei teorii clare a patogenezei sindromului oboselii cronice necesita cautarea unor noi cai in tratarea acestei boli, cu folosirea atit a terapiei bazate pe medicamente, cit si pe metode naturale.
Numai grija permanenta pentru sanatatea proprie, un regim normal de lucru si de odihna, o alimentatie echilibrata si bogata din punct de vedere nutritiv si o atmosfera psiho-emotionala favorabila va ajuta sa va impotriviti unei asemenea suferinte atit de grele, cum este sindromul oboselii cronice.
Remedii Naturiste ale Oboselii
– Se trece la un mod de viata mai putin stresant, se alcatuieste un program de lucru rational, intercalat cu pauze, in timpul carora se pot executa exercitii fizice usoare, relaxante. La terminarea programului se poate face un dus reconfortant. in timpul liber se recomanda plimbari in aer liber sau exercitii usoare adecvate virstei.
– Se renunta la stimulentele alimentare sau chimice, care pot deveni toxice si crea dependenta.
– Evitarea starilor conflictuale, a stresului, a eforturilor epuizante fizice sau intelectuale.
– Se recomanda plimbari in aer liber, exercitii usoare de relaxare.
– Se trece la alimentatie bazata pe fructe si legume proaspete, bogata in vitamine si minerale.
– Se fac spalari cu otet de mere, bai de sezut cu ceai din sunatoare.
– Seara, inainte de culcare, se bea cu inghitituri mici lapte cald, cu miere.
– Se beau ceaiuri din plante ca: musetel, conuri de hamei, pelin, roinita, maghiran, talpa gistii, tei, valeriana, sunatoare, tataneasa, nalba mare.
– Se fac frectii cu ulei din pin, roinita, portocal, lemn de santal, sau inhalatii in baia de aburi.
– Ca preparate naturale se recomanda paducelul si macul in capsule gelatinoase.
– Camera unde se doarme sa fie curata, bine aerisita, cu o temperatura medie, fara zgomote puternice.
– O ora de somn intre orele 20-24 este egala cu 2 ore de somn dupa ora 24.
– Se vor evita mincarurile grele, cu condimente, care se digera greu, excitantele, cafeaua, ceaiul negru, alcoolul, mai ales seara.
– inainte de culcare se face un dus rece, sau se aplica mantaua spaniola, se fac exercitii respiratorii si de relaxare.
– Se evita a se consuma alimente care contin noradrenalina si dopamina, cu efect excitant, care intirzie adormirea.
– Se va consuma peste, orez, piine integrala, legume uscate, banane, care cresc concentratia de acid animat (precursor al serotoninei) si care stabilizeaza buna dispozitie, calmeaza somnul.
– Se evita a se consuma seara carne, oua, maioneza, condimente, paste fainoase, cartofi prajiti.
Baia – mai buna decit somnul
Cel mai bun tratament fizioterapeutic este intr-o statiune balneoclimaterica sau intr-un spital. In arsenalul metodelor recomandate intra ultrasunetele, electroanalgezia, diferite proceduri in apa. In conditii domestice va puteti organiza propria statiune balneoclimaterica. Mai inainte de toate un dus cu apa calda si rece in fiecare dimineata. Schimbarea regimului temperaturilor tonifica organismul, ii imbunatateste capacitatile de adaptare. Seara este recomandata o baie calda.
Un efect uimitor are psihohidroterapia domestica. Iata reteta ei: la o baie cu apa calda (temperatura apei 25-30 de grade) trebuie sa adaugati 5 kilograme de sare obisnuita, grunjoasa si va cufundati dupa aceea in apele Marii Moarte (cine doreste altceva isi poate imagina orice). Stingeti lumina si odihniti-va intr-un intuneric si o liniste profunde 30-40 de minute. Este bine ca in acest timp sa ascultati un disc care sa aiba imprimate sunetele marii. Dupa cum s-a demonstrat prin experiment, cele 40 de minute ale unei asemenea proceduri cu actiune de recuperare sint egale cu sase ore de somn normal. Dintre celelalte metode fizioterapeutice trebuie sa amintim tratamentul cu raze ultraviolete.
Dupa cum au observat cercetatorii americani, scaderea lungimii zilei, scaderea actiunii razelor ultraviolete ale soarelui coincid cu cresterea numarului de pacienti cu sindromul oboselii cronice. Soarele poate fi inlocuit cu solarul. Melanina prelucrata sub actiunea razelor ultraviolete intensifica activitatea de secretie a substantelor active din punct de vedere biologic, a mediatorilor, creste nivelul hormonilor glandelor suprarenale in singe. Cu toate acestea, inainte de a merge la solar, trebuie sa consultati un medic care sa vada daca nu exista oarece contraindicatii pentru o asemenea procedura.
Bai cu Decoct de frunze de nuc
Aproximativ 300 gr frunze de nuc se fierb in circa 5 l de apa. Se strecoara si se toarna in apa de baie. Efectul este foarte rapid.
Se mai recomanda in : Oboseli, Palpitati, Dureri de cap, Neliniste, Ameteli.
Se pot folosi următoarele plante medicinale in caz de oboseala: caise, cătină, schinduf, sunătoare
Caise (Armeniaca vulgaris) se consumă aceste fructe pentru cantitatea mare de vitamine şi minerale pe care o are şi care ajută la refacerea organismului.
Schinduf (Trigonela foenum graecum) este o plantă folosită încă din antichitatea cea mai veche pentru tonifierea organismului şi o serie de afecţiuni nervoase sau metabolice. Se pune 1 linguriţă de seminţe măcinate la 250 ml apă şi se lasă pentru 12 ore la temperatura camerei la macerat. Se pun apoi la fiert şi când dau în clocot se iau de pe foc, se acopere şi se lasă să se răcească. Se strecoară şi dacă se doreşte se consumă îndulcit cu miere. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Sunătoare (Hypericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
O baie caldă cu diferite uleiuri vegetale poate să aducă senzaţia de odihnă şi apoi urmează un somn bun şi liniştit în care se reface organismul.
Mierea de albine se poate administra în stările de oboseală trecătoare putându-se da câte 2 linguri odată. Ajută la refacerea organismului după diferite stări de oboseală.
Tratamentul oboselii dupa o epuizare nervoasa, musculara, activitate intensa psihica sau fizica ori dupa o boala acuta sau cronica.
În acest caz se va consuma miere polifloră câte 3-4 linguriţe de miere pe zi. Se mai poate folosi sirop de cătină, sirop de coacăze negre, polen de albine cu miere.
Ce fel de plante medicinale sunt folositoare in cazul oboselii crunte?
Se poate face tratament cu una sau mai multe din următoarele plante medicinale: alge marine, alune, astragalus, brânca ursului, busuioc, cais, cătină, cicoare, cimbrişor, cimbru de grădină, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, creţişoară, creţuşcă, echinaceea, fenicul, ghinţură, ginko-biloba, ginseng, ginseng siberian, hamei, hrean, hydrastis, iarbă mare, ienupăr, in, levănţică, limba mielului, măceş, mesteacăn, morcov, nuc, obligeană, ovăz, pepene galben, pin, roiniţă, rotunjoară, rozmarin, schinduf, spanac, ţelină, unguraş, urzică, varză, zmeură.
Modul de folosire al acestor plante medicinale plantelor medicinale.
Algele marine- sunt indicate pentru că acestea conţin foarte multe oligoelemente care în mod normal lipsesc din alimentaţie. Se poate lua pus în ciorbe sau în alte moduri câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Se macină sub formă de praf şi se pot pune în orice mâncare. Au un gust mai aparte, dar după ce se învaţă omul cu ele se pot consuma ajutând foarte mult organismul.
Alune (Corylus avelana) se indică consumul fructelor în orice cantitate dar minimum 20 bucăţi de 3 ori pe zi, perioade lungi de timp. Este bine să fie consumate înainte de mese cu 30 minute.
Astragalus (Astragalus membranaceus) are efecte tonice şi întăreşte sistemul imunitar. Se ia câte o jumătate de linguriţă de tinctură diluată în 100 ml de apă pe zi sau eventual 2 capsule.
Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Cais (Armeniaca vulgaris) se consumă fructe uscate de către cei care au greutate mai mare. Se pun 8-10 fructe în 250 ml apă de seara şi dimineaţa se va consuma atât apa în care au stat cât şi fructele. Cei slabi vor consuma 10-15 fructe proaspete de 3 ori pe zi. În ambele cazuri este bine să se consume sâmbure de caisă, după ce se sparge şi se curăţă. Se consumă 5-7 bucăţi pe zi. Conţine vitamina B17. Nu se indică o mai mare cantitate pentru că aceştia conţin şi o otravă (cianură).
Cătină (Tamarix ramosissima) se indică folosirea fructelor câte 2-3 linguri zdrobite (proaspete) apoi consumate de 3 ori pe zi. Uscate 1 linguriţă de fructe zdrobite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, preferabil înainte de mesele principale. Se mai găseşte în magazinele naturiste ulei de cătină care se va lua conform indicaţiilor producătorului.
Cicoare (Cichorium intybus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Sau 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Ajută şi la o mai rapidă evacuare a intestinelor mărind peristaltismul. Se indică în special la cei care sufere şi de constipaţie.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Cimbru de grădină (Saturneja hortensis) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Coacăz negru (Ribes nigrum) se indică folosirea fructelor câte 2-3 linguri zdrobite (proaspete) apoi consumate de 3 ori pe zi. Uscate 1 linguriţă de fructe zdrobite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, preferabil înainte de mesele principale. Se poate lua şi sirop care se găseşte la toate magazinele de profil caz în care se va respecta indicaţia producătorului.
Coada calului (Equisetum arvense) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este o plantă cu acţiune diuretică, dar care oferă organismului foarte multe minerale.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă mărunţită (preferabil flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se indică în special celor care au şi anumite afecţiuni renale sau sexuale.
Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se indică şi pentru faptul că diminuează secreţiile. De fapt în multe cazuri reglează glandele endocrine.
Creţuşcă (Filipendula ulmaria) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Echinacea (Echinacea purpurea) are efecte tonice asupra sistemului imunitar şi ajută la lupta organismului cu infecţiile. Se va putea lua o jumătate de linguriţă de tinctură la 100 ml apă de 2-3 ori pe zi, sau 2-3 capsule de 500 mg pe zi. Se fac 4 zile tratament şi apoi 4 zile pauză.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă mărunţită (seminţe) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Reglează digestia.
Ghinţură galbenă (Gentiana lutea) 1 linguriţă mărunţită (rădăcină) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Ajută şi la refacerea poftei de mâncare.
Ginseng (Panax ginseng) ajută la creşterea energiei întregului organism. Se ia o jumătate de linguriţă de tinctură în 100 ml apă sau ceai sau 2 capsule pe zi. Se poate de asemenea folosi rădăcina din care se pune 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă. Se fierbe apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Uneori efectul poate fi foarte puternic. Dacă vedeţi că efectul este prea puternic luaţi ginseng siberian care are o acţiune mai redusă. Efectele cu acest ginseng se constată imediat. Dacă luaţi sub alte forme respectaţi cu cea mai mare stricteţe indicaţiile producătorului care vă va indica doza pe care este indicat să o folosiţi. Nu se vor lua seara pentru că probabil nu veţi putea dormi şi nu se iau de femeile însărcinate.
Ginseng siberian (Eleutherococcus senticosus) acesta ajută stimulând glandele suprarenale şi întăreşte rezistenţa organismului în special la stres. Se ia o jumătate de linguriţă de tinctură la 100 ml apă de 2-3 ori. Stimulează funcţia glandelor suprarenale, acestea produc hormoni care vă vor ajuta să aveţi mai multă energie. Efectele tratamentului se constată abia după 7 zile de tratament. Este bine dacă luaţi sub alte forme să respectaţi indicaţiile fabricantului. Nu se iau de femeile însărcinate.
Hamei (Humulus lupulus) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se indică şi pentru faptul că această plantă conţine fitohormoni şi asigură o liniştire nervoasă.
Hrean (Armoracia rusticona) 3 linguri de hrean ras se pun la 250 ml apă. Se fierb apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se bea după fiecare masă câte 1 cană.
Hydrastis (Hydrastis canadensis)- această plantă stimulează funcţia globulelor albe contribuind foarte mult la lupta organismului cu diferitele infecţii. Se va putea lua câte o jumătate de linguriţă de 2-3 ori pe zi diluat în 100 ml apă sau 2-3 capsule de 250 mg pe zi.
Iarbă mare (Inula helenium) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Ienupăr (Juniperus communis) Se va face o cură de bace de ienupăr. Pentru aceasta se va lua în prima zi 4 bace care se vor zdrobi în gură, după care se înghit cu puţină apă. În a doua zi se vor lua 5 boabe şi în fiecare zi se va creşte cantitatea de aceste bace cu câte o boabă, până se ajunge la cantitatea de 15 boabe. Se scade apoi zilnic câte o boabă până se va ajunge la o boabă. Această metodă nu este utilă la cei care au afecţiuni grave ale rinichilor.
In (Linum utitassimum) uleiul de in conţine acizi graşi esenţiali care vă pot ajuta în lupta cu oboseala. Luaţi zilnic 400 mg. Dacă doriţi să faceţi eforturi deosebite combinaţi-l cu magneziu.
Levănţică (Lavandula angustifolia) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Asigură o liniştire nervoasă. Există în comerţ şi extrase cu care se pot face băi relaxante.
Limba mielului (Borago officinalis) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Măceş (Rosa canina) 1 linguriţă mărunţită (seminţe) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Mesteacăn (Betula verrucosa) Cei care sufere de afecţiuni ale rinichilor. Aceştia vor face o cură de ceai de mesteacăn în combinaţie cu coada calului. Se pun 1 linguriţă de frunze de mesteacăn mărunţite şi 1 linguriţă de coada calului mică mărunţită la 250 ml apă. Se fierbe apoi timp de 10 minute. Se pune apoi 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se lasă pentru 2-3 ore acoperit. Se strecoară şi se consumă zilnic 2 căni pe zi 30 zile consecutiv.
Morcov (Daucus carota) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se poate consuma şi suc de morcovi, câte 200 ml sau chiar mai mult de 3 ori pe zi. Se consumă înaintea meselor principale.
Nuc (Juglans regia) se consumă fructe în orice cantitate. Conţin lecitină, vitamine (E, etc) şi foarte multe minerale utile creierului.
Obligeană (Acorus calamus) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se vor consuma puţin îndulcite în două reprize, una dimineaţa şi cealaltă seara. Acest preparat alungă oboseala şi slăbiciunea din organism.
Ovăz (Avena sativa) are proprietatea de a combate stările de epuizare. Se poate lua sub foarte multe forme. De la sucul obţinut din mlădiţe tinere care se va lua câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, seminţe germinate care se pot lua câte 100 g pe zi, sau există în comerţ tinctură din care se va putea lua câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi, diluată cu 100 ml apă. Pepene galben
Pepene galben (Cucumis mello) se consumă proaspăt pentru vitaminele şi mineralele conţinute.
Pin (Pinus silvestris) se fierbe 1 mână bună de ace de pin la 2 litri de apă timp de 30 minute. Se strecoară în cadă, unde se va sta pentru 20 minute. Se poate consuma şi intern câte 3 căni din muguri sau vârfuri de ramuri. Se pun 1-2 linguriţe mărunţite la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se acopere apoi pentru 30 minute şi se strecoară. Se pot îndulci cu miere.
Roiniţă (Melisa officinalis) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Rotunjoară (Glechoma hederaceum) 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 20 g de plantă mărunţită se vor pune la 1 litru de vin de bună calitate. Se ţine timp de 10 zile. Se agită des. Se strecoară şi se poate lua câte 1 lingură, până la 50 ml o dată de câte ori simţiţi nevoia de un întăritor. Se poate adăuga 50-100 g de miere (cine doreşte).
Schinduf (Trigonela foenum graecum) este o plantă folosită încă din antichitatea cea mai veche pentru tonifierea organismului şi o serie de afecţiuni nervoase sau metabolice. Se pune 1 linguriţă de seminţe măcinate la 250 ml apă şi se lasă pentru 12 ore la temperatura camerei la macerat. Se pun apoi la fiert şi când dau în clocot se iau de pe foc, se acopere şi se lasă să se răcească. Se strecoară şi dacă se doreşte se consumă îndulcit cu miere. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Spanac (Spinacea oleracea) se consumă în diferite preparate culinare, conţine mult fier şi clorofilă care este foarte indicată.
Ţelină (Apim graveolens) 1 linguriţă frunze mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se poate consuma şi rădăcina în diferite preparate culinare sau câte 1-2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiartă timp de 10 minute, apoi strecurată. Se pot consuma 3 căni pe zi, după mese. Se mai poate consuma suc din frunze sau rădăcină câte 20 ml de 3 ori pe zi.
Unguraş (Marrubium vulgare) 1 linguriţă plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Ajută şi la reglarea inimii.
Urzică (Urtica dioica) 1 linguriţă plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Sau 1 linguriţă de rădăcină mărunţită sau chiar seminţe pusă la 250 ml apă şi fiartă timp de 10 minute. Se strecoară şi se consumă 3 căni pe zi. Se mai poate consuma suc obţinut din planta proaspătă cu ajutorul storcătorului de fructe se poate lua câte 20 ml de 3 ori pe zi, ajutând la refacerea organismului pentru că această plantă conţine fier şi multe vitamine şi minerale care contribuie la refacerea organismului.
Varză (Brasica oleracea) se consumă moare de varză câte 200 ml de 3 ori pe zi, sau suc obţinut din varză proaspătă câte 200 ml de 3 ori pe zi. Se poate lua în combinaţie cu suc de morcovi şi cartofi cel mai bine. Se pot face cure de 30 zile.
Zmeură (Rubus idaea) 1 linguriţă muguri sau vârfuri de plantă mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Există în comerţ preparat de Plantextract Cluj un preparat foarte util care se va lua conform indicaţiilor producătorului.
Reţeta 1: Vin tonic cu ţelină: se rade o rădăcină de ţelină care se pune într-un litru de vin alb împreună cu 50 g de miere. Se lasă la macerat timp de 8 zile agitând zilnic. Se strecoară şi se va bea câte 1 lingură de 3 ori pe zi, până la terminare.
Reţeta 2: se pune la 250 ml lapte dulce 2 morcovi raşi, 6 caise pasate cu furculiţa şi 2 linguri de nuci măcinate sau alune. Se bea dimineaţa mai mute zile la rând un asemenea preparat.
Reţeta 3: se plică pe pleoape şi tâmple coji de pepene galben pentru 15 minute.
În toate cazurile este foarte bine să evitaţi dulciurile care fac ca glicemia să fie mult diferită de normal şi care la rândul ei poate ajuta la instalarea oboselii. Dacă trebuie să folosiţi ceva dulce optaţi pentru miere care vă ajută şi renunţaţi la toate celelalte dulciuri.
Reţeta 4. Amestecaţi 30 g rădăcină de angelică, 30 g rădăcină genţiană, 30 g rădăcină ghimber, 30 g frunze nuc. Se ia o lingură din amestec şi se pune la 250 ml apă rece. Se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni de preferinţă înainte de ora 16. Genţiana şi ghimbirul tonifică şi stimulează, angelica echilibrează sistemul nervos central. Frunze de nuc este revigorantă şi stimulează organismul.
Miere- 2 linguriţe de miere într-un pahar de apă fac minuni ajutând să se recapete tonusul fizic şi totodată psihic al oricărui om.
