Prospect Encephabol

Prospect Encephabol pentru utilizator

Prospect Encephabol Suspensie

suspensie orala, 80,5 mg/5 ml

Compoziţie Encephabol:

5 ml suspensie orală conţin piritinol 80,5 mg şi excipienţi: zaharină sodică, 4-hidroxibenzoat de propil, 4-hidroxibenzoat de metil, cocteil – esenţă naturală, acid citric monohidrat, sorbat de potasiu, esenţă specială naturală, povidonă solubilă, dioxid de siliciu coloidal, hidroxietil- celuloză, glicerol 85%, sorbitol soluţie 70%, apă purificată.

Grupa farmacoterapeutică: alte psihosti­mulante şi neutrope

encephabol prospect
encephabol prospect

 Indicaţii ? Citeste acest prospect Encephabol.

Pentru tratamentul simptomatic (nespecific) al disfuncţiilor cerebrale cronice din sindroamele de demenţă manifestate prin: tulburări de memorie, tulburări de concentrare şi raţionament, oboseală rapidă, lipsa motivaţiei şi a capacităţii de efort intelectual, tulburări afective. Principalele indicaţii sunt demenţa primară degenerativă, demenţa vasculară şi formele mixte (în care se intrică cele două tipuri anterioare). Răspunsul individual al bolnavilor la medicament este imposibil de anticipat.

înainte de începerea tratamentului cu piritinol trebuie stabilit cu certitudine că simptomele nu se datorează unei afecţiuni primare ce ne­cesită un tratament specific.

Pentru tratamentul sechelelor neurologice apărute după traumatismele cranio-cerebrale în care principalele simptome sunt: tulburări de conştienţă, tulburări de atenţie, scăderea performanţelor cerebrale.

Contraindicaţii ? Citeste acest prospect Encephabol

Hipersensibilitate la piritinol, piridoxină, penicilamină (structurile chimice sunt înrudite) sau la oricare dintre excipienţii produsului; Insuficienţă renală, nefropatii cu proteinurie şi hematurie;

Insuficienţă hepatică;

Tulburări hematologice;

Boli autoimune ca lupus eritematos, miastenia gravis, pemfigus – în remisiune sau aflate în evoluţie.

Precauţii ? Citeste acest prospect Encephabol

Ocazional produsul determină stare de agita­ţie cu insomnie; fenomenele de excitaţie cen­trală fac necesare reducerea dozei şi evitarea administrării înainte de culcare.

Interacţiuni ? Citeste acest prospect Encephabol

Preparatele antireumatice, penicilamina, sărurile de aur şi sulfasalazina pot exacerba reacţiile adverse.

Atenţionări speciale

Bolnavii cu artrită reumatoidă au o sensibilita­te crescută la compuşii chimici ce prezintă o grupare -SH (probabil din cauza bolii) şi, deci, şi faţă de piritinol. De aceea la pacienţii cu ar­trită reumatoidă se recomandă evaluări clinice şi de laborator periodice (vezi Reacţii adverse).

Doze şi mod de administrare ? Citeste acest prospect Encephabol

Doza recomandată este de 2 linguriţe a 5 ml suspensie orală Encephabolsi/spens/e(161 mg piritinol) de 3 ori pe zi.

Durata tratamentului depinde de tabloul cli­nic:

în afecţiunile cronice (sindroamele de demen­ţă sau sechelele apărute după traumatismele cranio-cerebrale), eficacitatea medicamentu­lui în comparaţie cu placebo nu poate fi apre­ciată mai devreme de 3-4 săptămâni de trata­ment. Efectul optim a fost observat în general după 6-12 săptămâni. Evaluarea definitivă a eficienţei tratamentului se face după cel puţin 8 săptămâni.

După 3 luni de tratament se poate lua decizia dacă terapia cu piritinol trebuie continuată sau nu.

Reacţii adverse ? Citeste acest prospect Encephabol

Administrarea piritinolului la pacienţii cu afectare a funcţiilor cerebrale, dar care nu prezintă poliartrită reumatoidă, poate determina următoarele reacţii adverse (care însă dispar în marea lor majoritate după oprirea tratamentului):

Ocazionale:

1)        Reacţii de hipersensibilitate de gravitate variabilă, majoritatea manifestate prin erupţii cutaneo-mucoase, prurit, greaţă, vărsături, diaree, febră.

2)        Tulburări  de somn.

Rare:

3)         Hiperexcitabilitate, scăderea apetitului alimentar, cefalee, ameţeli, astenie.

4)      Tulburări   de gust, afectare a funcţiilor hepa­tice (manifestată prin colestază, creşterea valorilor transaminazelor).

în cazuri excepţionale:

5)         Dureri musculare şi articulare, leucopenie (ce poate ajunge extrem de rar până la agranulocitoză), lichen plan, reacţii cutanate asemănătoare cu cele din pemfigusul bulos, alopecie.

Bolnavii cu poliartrită reumatoidă sau reuma­tism articular cronic sunt sensibili la tratamentul cu piritinol (probabil datorită acestor afecţiuni articulare). Din această cauză, reacţiile adverse specificate la punctele 1), 4) şi 5) apar mult mai frecvent. în plus, la aceşti pacienţi pot apărea reacţii specifice medicamentelor antiinflamatorii:

Ocazional:

6)         Proteinurie (ce poate ajunge în cazuri foarte rare până la nivelul de sindrom nefrotic), stomatite.

Rare

7)         Eozinofilie, trombocitopenie, creşterea frec­venţei de apariţie a anticorpilor antinucle­ari.

în cazuri excepţionale:

8)         Onicoliză, dispnee, simptome de miastenie, parestezii, polimiozită, colestază şi hepatită, hematurie, apariţie de celule lupice, sindrom de hiperinsulinism de cauză imună.

în situaţiile specificate la punctele 1), 4), 5), 6), 7)  şi 8 ) trebuie oprită imediat administrarea piritinolului şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament simptomatic.

La bolnavii cu poliartrită reumatoidă trebuie efectuată periodic evaluarea clinică şi de labo­rator (vezi Atenţionări speciale).

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în amba­lajul original.

A nu se lasa la îndemâna copţilor.

Ambalaj

Cutie cu 1 flacon a 200 ml suspensie orală.

Producător Encephabol

Merck KGaA Co.

Hosslgasşe 20, 9800 Spittal/Drau, Austria

Deţinătorul Autorizaţiei de Punere pe Piaţă

Merck KGaA,

Frankfurter Strasse 250, 64293 Darmstadt, Germania

Data ultimei verificări a acestui prospect Encephabol

Martie 2003

Chimimportexport Plurimex SRL

Reprezentanţa Merck KGaA pentru produse farmaceutice

Care sunt cauzele, simptomele dar si cum poti trata Tulburarile de Memorie?

Despre memorie

Memoria reprezinta capacitatea mintii de a isi codifica, depozita si apoi recapata informatiile. Aceasta este vitala pentru experientele traite si pentru sistemul limbic, reprezentand retinerea informatiilor de-a lungul timpului, cu scopul ca acestea sa ne influenteze actiunile viitoare. Limbajul, identitatea personala si chiar si relatiile cu cei din jur se bazeaza pe capacitatea de memorare a creierului.

Ce este memoria

Memoria face referire la procesele folosite pentru a dobandi, depozita, mentine si, mai tarziu, restabili informatia. Trei mari procese au de-a face cu memoria: conficiarea, stocarea si recapatarea. Pentru a se forma amintiri noi, informatia trebuie schimbata intr-o forma ce poate fi stocata, iar acest lucru se petrece prin codificarea sa. Odata codificata, informatia este stocata pentru folosirea ulterioara. Majoritatea informatiilor stocate sunt uitate si folosite numai atunci cand ne amintim de ele pentru ca avem nevoie. Procesul de recuperare a informatiei ne permite sa ne amintim informatiile dorite.

Tipuri de memorie

Memoria poate fi clasificata dupa criteriul timpului astfel: memoria senzoriala, memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Memoria senzoriala reprezinta faza incipienta a memoriei. In acest stadiu, informatia senzoriala este stocata pentru o perioada scurta de timp (de regula o jumatate de secunda pentru informatiile vizuale si 3-4 secunde pentru informatiile auditive). Doar o parte dintre informatiile senzoriale trec la nivelul urmator, intrand in categoria memoriei pe termen scurt.

Memoria pe termen scurt, cunoscuta si sub denumirea de memorie activa, este, de fapt, informatia de care devenim constienti fara a ne gandi la ea. Potrivit lui Freud, acest tip de memorie poate fi considerata „mintea constienta”. Majoritatea informatiilor stocate in memoria activa sunt mentinute pret de 20-30 de secunde. Doar o parte din aceste informatii trec la stadiul urmator, cel al memoriei pe termen lung.

Memoria pe termen lung face referire la fluxul de informatii persistente. Potrivit lui Freud, memoria pe termen lung poate fi denumita pre-constienta sau inconstienta. Informatiile dobandite prin memoria pe termen lung nu sunt percepute, nu sunt constientizate, insa pot fi accesate imediat ce este nevoie. Unele dintre aceste informatii se redobandesc cu usurinta, insa altele sunt redobandite cu mare dificultate.

Efectele negative ale degradarii memoriei

Inaintarea in varsta precum si unele afectiuni pot cauza degradarea memoriei. In urma degradarii memoriei, calitatea vietii scade considerabil. Tulburarile de memorie pot aparea incepand cu varsta de 45 de ani.

Despre tulburarile de memorie

Tulburarile de memorie erau, pe vremuri, considerate ca fiind normale intrucat se credea ca fac parte din procesul natural de imbatranire. Oamenii de stiinta au descoperit intre timp ca, in mod normal, varstnicii ar trebui sa ramana la fel de capabili, chiar daca le ia ceva mai mult timp sa isi aminteasca anumite lucruri.

Ce sunt tulburarile de memorie

Tulburarile de memorie sunt de vina pentru incapacitatea temporara sau permanenta, fara cauza sau declansate de anumiti factori, de a ne aminti anumite informatii.

Diferenta dintre a uita si a avea tulburari de memorie

Uitarea nu reprezinta neaparat o problema de memorie asa ca nu trebuie sa ne alarmam indata ce observam ca mai uitam lucruri. Pe masura ce inaintam in varsta, creierul nostru sa straduieste sa gaseasca informatiile stocate la un moment dat, de aceea avem tendinta de a uita si de a ne chinui foarte tare pana cand ne amintim unele lucruri.

Pe de alta parte insa, tulburarile de memorie reprezinta o problema mai serioasa, care trebuie tratata cu atentie. Persoanele care pun aceeasi intrebare iar si iar, uitand ca au primit deja raspunsul, persoanele care uita unde isi pun anumite obiecte, dar si persoanele care intampina greutati atunci cand trebuie sa isi aminteasca lucruri la indemana precum data nasterii sau modul in care se descuie usa – acestea este posibil sa sufere tulburari de memorie. Memoria selectiva nu este o tulburare de memorie, ci este fenomentul prin care o persoana alege in mod deliberat, chiar daca e sau nu constienta de asta, sa isi aminteasca doar anumite informatii, in timp ce pe altele prefera sa le uite.

Tipuri de tulburari de memorie

Tulburarile de memorie sunt de mai multe feluri, in functie de modul in care se manifesta, dar si de cauza care le-a declansat.

Hipomnezia

Hipomnezia este una dintre cele mai comune tulburari de memorie. Aceasta este caracterizata de scaderea functiei mnezice, asociata inaintarii in varsta, care este responsabila pentru cele 3 aspecte importante ale memoriei: fixarea informatiei, pastrarea informatiei si evocarea acesteia. In cazul problemelor precum oboseala acuta ori nevroza poate aparea hipomnezia intrucat atentia si concentrarea slabite de oboseala au un impact direct asupra memoriei. Pacientul nu este foarte afectat de aceasta tulburare de memorie intrucat daca se straduieste sa se concentreze, dobandeste informatiile de care are nevoie. Hipomnezia apare in afectarile minore ale creierului, in urma unui traumatism, a unei afectiuni sechelare a creierului si chiar si in cazurile de oligofrenie.

Hipermnezia

Hipermnezia este excitatia excesiva a memoriei si apare intodeauna ca efect secundar al unei tulburari psihice mai grave. Consumul de substante interzise, episoadele de manie si chiar si psihopatia paranoica pot avea la si consecinta hipermnezia.

Amnezia

Amnezia este un deficit al memoriei care apare in cazul unei afectiuni, a unei traume psihologice sau a unor daune produse creierului. Folosirea unor sedative sau a unor droguri poate declansa, de asemenea amnezie. In functie de daunele produse, memoria poate fi pierduta partial sau total. Exista doua tipuri de amnezie:

• Amnezia anterograda (de fixare) – incapacitatea de a transforma amintirile pe termen scurt in unele pe termen lung

• Amnezia retrograda – incapacitatea de a evoca amintirile incepand de la o anumita data (de regula este vorba despre data accidentului suferit sau a evenimentului care a declansat amnezia)

Cele mai frecvente cauze ale tulburarilor de memoriehttps://static.doc.ro/uploads/2017/09/cauzele-tulburarilor-de-memorie.jpg

Fie ca este vorba despre uitare ocazionala ori despre pierderea memoriei pe termen scurt sau chiar pe termen lung, un lucru este cert: tulburarile de memorie nu apar din senin, ci au o cauza clara.

Pierderea puterii de concentrare

Dificultatile de concentrare sunt normale si apar periodic la majoritatea oamenilor. Acestea devin o problema atunci cand sunt persistente si afecteaza calitatea vietii si activitatea individului/

Stresul

Stresul este principalul factor care cauzeaza probleme de concentrare. Atunci cand ne expunem la stres in mod constant apar „scurtcircuite” la nivelul functiilor cognitive importante si memoria are si ea de suferit, aparand micile tulburari.

Lipsa de somn

Lipsa de somn cauzeaza, la randul ei, atat probleme de concentrare, cat si tulburari de memorie. Oboseala cauzata de lipsa de somn incetineste activitatea creierului, cauzeaza confuzie si incapacitatea de a functiona in parametrii normali. Persoanele care sufera de insomnii si nu se odihnesc corespunzator au adesea probleme de concentrare, iar memoria devine si ea deficitara in timp.

Depresii

Studiile facute in domeniu au dovedit ca depresia cauzeaza o serie de probleme de memorie, incepand de la uitare si pana la confuzie. Totodata, depresia poate afecta capacitatea de concentrare precum si pe cea de a lua decizii.

Factorii de mediu ce influenteaza oxigenarea corecta a creierului

Deprivarea de oxigen, cunoscuta si sub denumirea de hipoxie, se poate petrece fie in tot organismul, fie intr-o anumita zona a corpului. Hipoxia cerebrala poate cauza daune la nivelul creierului, printre care si moartea celulelor nervoase si alte forme de deteriorare mentala. Factorii de mendiu care afecteaza oxigenarea creierului sunt urmatorii:

• Inhalarea cronica de fum

• Expunerea la altitudini foarte inalte fara un mecanism de presurizare

• Munca intr-un mediu bogat in nitrogen

Deprivarea de oxigen poate afecta memoria, cauzand in timp tulburari de memorie. Poluarea este un alt factor de mediu care cauzeaza tulburari de memorie, potrivit unui studiu publicat in anul 2014. In urma acestui studiu s-a descoperit ca persoanele care traiesc in zone foarte poluate au sanse de 1,5 ori mai mari de a dezvolta probleme de memorie, comparativ cu persoanele care traiesc in zone cu aer curat.

Factori psihologici

Printre factorii psihologici, anxietatea si depresia sunt cei care afecteaza cel mai tare memoria. Aceste doua tulburari psihice afecteaza capacitatea de codificare a informatiilor, dar si pe cea de a evoca amintirile deja sedimentate.

Imbatranirea creierului

Procesul de imbatranire determina o serie de schimbari la nivelul creierului, incepand de la dimensiunile acestuia care se modifica si pana la vascularizarea si functiile cognitive, care se transforma. Creierul devine mai mic pe masura ce inaintam in varsta, apar tulburarile de memorie, riscul de dementa si schimbari la nivelul neurotransmitatorilor importanti. Imbatranirea creierului poate fi amanata prin adoptarea unui stil de viata sanatos, o dieta sanatoasa, consum moderat de alcool si mentinerea mintii alerte prin tot felul de hobby-uri si activitati specifice.

Dementa

Dementa descrie un grup de simptome care afecteaza memoria, capacitatea de gandire si abilitatile sociale. Tulburarile de memorie reprezinta un simptom distinctiv al dementei, fie ca este vorba despre Alzheimer sau despre un alt tip de dementa. In caz de dementa, pacientul intampina dificultati atat la stocarea informatiilor, cat si la evocarea informatiilor depozitate in memorie.

Senilitatea

Senilitatea este definita ca fiind slabiciunea sau sau infirmitatea mentala a celor in varsta si este asociata cu deteriorarea corpului si mintii din cauza procesului natural de imbatranire. O serie de afectiuni degenerative ale creierului sunt asociate cu senilitatea, printre care: Alzheimer, Parkinson, dementa vasculara, dementa cu Corpi Lewy sau boala Creutzfeldt-Jacob. Senilitatea poate aparea insa si ca urmare a unei dependente de droguri, a anxietatii, a depresiei, a unui atac vascular cerebral precum si a alcoolismului ori a unei tiroidite Hashimoto.

Factori ce determina o imbatranire prematura a creierului

Exista o serie de factori care determina imbatranirea prematura a creierului, grabind aparitia tulburarilor de memoria si instalarea dementei.

Accidente vasculare

Un accident vascular grabeste imbatranirea creierului cu pana la 8 ani, potrivit studiilor facute in ultimii ani. Memoria si capacitatea de concentrare sunt direct afectate de producerea unui accident vascular cerebral. Specialistii sustin ca prevenirea accidentelor vasculare este extrem de importanta pentru reducerea riscului de declin cognitiv.

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este si el responsabil pentru imbatranirea prematura a creierului. Glicemia scapata de sub control are un impact major asupra disgfunctiilor cognotove. Hiperglicemia accelereaza neurodegenerarea, ceea ce inseamna ca pacientii care sufera de diabet de tip 2 sunt predispusi atrofiei creierului.

Alimentatia deficitara pe termen lung

Alimentatia deficitara, care nu ofera organismului nutrientii de care are nevoie, insa ii ofera grasimi nesanatoase si il predispune obezitatii, accelereaza procesul de imbatranire a creierului. Atat rezistenta la insulina, cat si stresul oxidativ si inflamatia cauzate de alimentatia deficitara pun in pericol sanatatea creierului.

Excesul de alcool pe termen lung

Consumat in exces, alcoolul actioneaza precum o neurotoxina Studiile realizate pe animale au dovedit ca etanolul omoara neuronii si afecteaza procesul de neurogeneza (n.r. nasterea neuronilor) la nivelul hipocampului – regiunea din creier responsabila cu formarea unor noi amintiri prin fixarea informatiilor.

Medicamente cu efecte adverse

Un numar mare de medicamente pe care le poti lua chiar si fara reteta pot cauza tulburari de memorie si pot accelera procesul de imbatranire a creieului. Antidepresivele, antihistaminicele, anxioliticele, tranchilizantele, pastilele pentru dormit si chiar si calmantele oferite post-operatoriu pot avea asemenea efecte.

Afectiuni cu un impact direct asupra functionarii corecte a creierului si a memoriei

Exista, de asemenea, si o serie de afectiuni care au un impact direct asupra functionarii creierului, cauzand tulburari serioase de memorie, aparent inexplicabile.

Hipotiroida

O tiroida care nu functioneaza cum trebuie poate mima cu succes simptomele unei forme usoare de dementa. Asta pentru ca hipotiroida poate veni la pachet cu ceata mentala, probleme de concentrare si chiar si cu tulburari de memorie alarmante. Unele studii recente sugereaza ca memoria verbala ar fi cea mai afectata in caz de hipotiroidism.

Boala Alzheimer

Alzheimer este un tip de dementa care cauzeaza, in primul rand, probleme de memorie, iar apoi probleme de gandire si comportamentale. Alzheimer-ul este cea mai comuna forma de dementa si apare, de obicei, la persoanele de peste 65 de ani.

Ateroscleroza

Ateroscleroza este afectiunea ce apare in urma depunerilor de colesterol si de calciu pe peretii arterelor. Aceste depozite ingusteaza arterele, reducand fluxul sanguin sau chiar blocandu-l complet. Drept urmare, ateroscleroza poate reduce aportul de sange care ajunge la creier, afectand astfel si buna oxigenare a acestuia. In consecinta, pot aparea problemele precum tulburarile de memorie.

Tumori craniene

Tumorile craniene pot afecta memoria, insa acest lucru depinde de pozitionarea tumorei, precum si de tratamentul administrat. Mai multe zone din creier sunt implicate in procesul de stocare si evocare a amintirolor, de aceea depinde de la caz la caz daca tumora craniana afecteaza sau nu memoria.

Afazia

Afazia este tulburarea vorbirii care afecteaza exprimarea sau intelegerea limbajului vorbit/ scris, aparuta in urma unor leziuni ce apar la nivelul creierului. De cele mai multe ori, afazia apare in urma unui accident vascular cerebral, care determina moartea celulelor din zona creierului responsabila cu limbajul. Si traumatismele craniene severe, tumorile, infectiile si procesele degenerative pot cauza, de asemenea, afazie. In aceste situatii afazia apare insotita de alte simptome cognitive printre care problemele de memorie si confuzia.

Coreea lui Huntington

Coreea lui Huntington, cunoscuta si ca Boala Huntington, este o afectiune neurodegenerativa care determina degenerarea ireversibila a unor portiuni din creier. Aceasta afectiune are o cauza genetica si are urmatoarele simptome: miscari parkinsoniene, tulburari de memorie, dementa si crize epileptice.

Alte afectiuni ce pot cauza tulburari de memorie

Printre afectiunile care pot cauza tulburari de memorie se numara si: hidrocefalia, boala Parkinson, neurosifilisul, dementa frontotemporala.

Diagnosticarea tulburarilor de memorie

Diagnosticarea tulburarilor de memorie Cu cat tulburarile de memorie sunt diagnosticate mai devreme, cu atat calitatea vietii pacientului va fi una mai buna. Medicul stabileste diagnosticul de tulburare de memorie in urma realizarii anamnezei, dar si a unei serii de analize detaliate care ar putea identifica ce factori au declansat problemele de memorie.

Membrii familiei si apropiatii pacientului care sufera de tulburari de memorie sunt primii care ar trebui sa constate aceste probleme si sa mearga cu pacientul la specialist pentru stabilirea diagnosticului. Un diagnostic corect inseamna un tratament adecvat, tratament care ar putea ameliora tulburarile de memorie.

Tratarea tulburarilor de memorie

Tratamentul tulburarilor de memorie este stabilit in functie de cauza acestora. Spre exemplu, in cazul tulburarilor de memorie aparute in urma unui tratament medicamentos, problema este reversibila, memoria revenindu-si odata cu intreruperea tratamentului respectiv. In cazul problemelor de memorie cauzate de deficitul nutritional, suplimentele nutritive pot fi de ajutor. Daca depresia este cea care a declansat aparitia tulburarilor de memorie, tratarea acesteia va remedia problema. Tratamentul poate fi, de asemenea, specific. In caz de Alzheimer, medicii recomanda medicamente care actioneaza direct asupra memoriei, imbunatatind-o. Toodata, si medicamentele

 

Acum se mai citeste