Toti cautam raspunsuri pe internet. Voteaza cum ti-a folosit sa stie si cel care vine dupa tine si cauta, astfel il ajuti si se va bucura asa cum te bucuri si tu ca ai gasit ceea ce cautai! Lasa si un comentariu daca vrei, precis ii va fi de folos.

Abia ca mi-a folositMi-a folosit putinMi-a folosit indeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( 1 -voturi, Media: 5.00 out of 5)

Loading...

Prospect Extraveral

Sharing

Extraveral

comprimate

Compoziţia

Un comprimat conţine extract uscat de valeriană (minim 0,42%. acizi sesquiterpenici exprimaţi în acid vaierenic) 80 mg, fenobarbital 20 mg şi excipienţi: celuloză microcristalină tip 102, Stariac, amidon de porumb, croscarmeloză sodică, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.85% a-lactoză, 15% amidon de porumb

 Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, barbiturice, barbiturice- combinaţii.

  Indicaţii terapeutice

Tratament de scurtă durată in: -Tulburări uşoare de somn -Tulburări minore de anxietate -Hiperexcitabilitate nervoasă.

 

Extraveral
Extraveral

Contraindicaţii  Extraveral

-Hipersensibilitate la barbiturice sau la oricare dintre

componentele medicamentului.

-Porfirie

-Insuficienţă respiratorie severă -Copii

-Insuficienţă hepatică gravă

-insuficienţă renală gravă

-Voriconazol, saquinavir, ifbsfamidă, sunătoare

-Sarcină şi alăptare.

Precauţii

Administrarea prelungită a fenobarbitalului poate determina un sindrom de dependenţă.

Administrarea medicamentului trebuie întreruptă în cazul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate sau a unor manifestări cutanate sau hepatice. Interacţiuni

Asociaţii medicamentoase interzise:

-Fosfamide: risc de cumulare a neurotoxicităţii prin creşterea metabolismului hepatic.

 

Asoaaţii medicamentoase nerecomandate:

-Alcoolul creşte efectul sedativ al fenobarbitalului. Trebuie evitate băuturile alcoolice şi chiar medicamentele care conţin alcool.

-Estroprogestativele şi progestativele (folosite în scop anticoncepţional): diminuează eficacitatea contraceptivelor pro creşterea metabolizării hepatice. Se preferă folosirea altei metode contraceptive, de preferat de tip mecanic. Asociaţii care necesită precauţii suplimentare:

-Acidul valproic, valproaţii: inhibă metabolizarea hepatică a fenobarbitalului (mai ales la copii), cu apariţia semnelor de supradozare a fenobarbitalului. Fenobarbitalul stimulează metabolizarea hepatică a acidului valproic, determinând scăderea concentraţiei plasmatice a acidului valproic. Se recomandă monitorizarea clinică a pacientului în timpul primelor 15 zile de asociere şt reducerea imediată a dozelor de fenobarbital la apariţia primelor semne clinice de sedare şi, de asemenea, controlul concentraţiei plasmatice a celor două antiepileptice.

-Antagoniştii de calciu (diltiazem, verapamil, dihidropiridine): scade concentraţia plasmatică a blocantului de calciu prin creşterea metabolismului hepatic. Se recomandă urmărirea clinică şi adaptarea dozelor.

– Anticoagulante orale: reduce efectul anticoagulantelor orale (prin creşterea catabolizării hepatice).

 –  Se recomandă controlul frecvent al timpului de protrombinâ şi adaptarea dozelor anticoagulantelor orale în timpul tratamentului cu fenobarbital şi încă 8 zile după oprirea administrării sale.

-Antidepresive imipraminice: cresc riscul crizelor convulsive generalizate. Este necesară urmărirea clinică şi, eventual, creşterea dozelor de antiepileptice.

-Ciclosporinele: scade concentraţia plasmatică a imunodepresivelor prin stimularea metabolizării sale hepatice. Se recomandă creşterea dozelor imunodepresivelor, sub controlul concentraţiei sate plasmatice.

– Corticoizi: gluco şi mineralocorticoizi, cu excepţia   hidrocortizonului: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea corticoizilor prin sporirea metabolizării lor hepatice. Acest fapt are consecinţe importante mai ales la adisonieni şi la cei care au suferit transplante. Se recomandă urmărirea clinică şi biologică şi adaptarea dozelor.

-Digoxina: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea digoxinei (prin stimularea metabolizării sale hepatice). Se recomandă urmărirea clinică, EKG şi, eventual, urmărirea digoxinemiei. –

Dihidropiridine: scade concentraţia plasmatică a dihidropiridinelor prin creşterea metabolizării sale hepatice. Se recomandă urmărire clinică şi, eventual, adaptarea dozelor. –

Disopiramida: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea antiaritmică (prin accelerarea metabolizării sale hepatice). Se recomandă urmărire clinică, EKG şi, eventual, controlul concentraţiei plasmatice a disopiramidei cu adaptarea dozelor. -Doxicilina: scade concentraţia plasmatică a doxicilinei prin creşterea metabolizării sale hepatice. Se recomandă urmărire clinică şi, eventual, adaptarea dozelor doxicilinei. -Estrogenii şi progestativele (noncontraceptive): scade eficacitatea estrogenilor şi progestativelor prin creşterea metabolizării sale hepatice.

 

 Se recomandă urmărirea clinică şi, eventual, adaptarea dozelor.

-Folaţii: scad concentraţia plasmatică a fenobarbitalului prin creşterea metabolizării ia care folaţii reprezintă unul dintre cofactori. Se recomandă urmărire clinică, controlul concentraţiei plasmatice şi, eventual, adaptarea dozelor fenobarbitalului. -Hormonii tiroidieni: risc de hipotiroidie, prin creşterea metabolizării hepatice a T3 şi T,. Se recomandă urmărirea concentraţiei serice de T3 şi T4 şi adaptarea dozelor hormonilor tiroidieni.

-Hidrochinidina, chinidina: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea chinidinelor (prin creşterea metabolizării lor hepatice). Se recomandă urmărire clinică, EKG şi controlul concentraţiei plasmatice: cu adaptarea, la nevoie a dozelor antiaritmicelor.

-Fosfamidele: în timp ce fenobarbitalul se recomandă pentru tulburări uşoare de somn şi manifestări minore de anxietate, asocierea creşte riscul de neurotoxicitate prin creşterea metabolizării hepatice a fosfamidelor de către fenobarbital. Se recomandă supraveghere clinică şi adaptarea dozelor anticanceroaselor.

-Itraconazol: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea itraconazolului. Se recomandă urmărire clinică, eventual, dozarea itraconazolului plasmaticşi adaptarea dozelor. -Metadona: risc major de depresie respiratorie, care poate fi fatală, în caz de supradozare. De asemenea, scade concentraţia plasmatică a metadonei, cu riscul de apariţie a simptomelor de sevraj, datorită creşterii metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică şi adaptarea dozelor metadonei.

-Progabid: creşte concentraţia plasmatică a fenobarbitalului. Se recomandă supraveghere clinică şi controlul concentraţiei plasmatice a fenobarbitalului, cu adaptarea dozelor. -Teofilina şi aminofilina: scade concentraţia plasmatică şi activitatea teofflinei prin stimularea metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică şi, la nevoie, urmărirea concentraţiei plasmatice a teofilinei, cu adaptarea dozelor teofilinei.

-Zidovudină: scade eficacitatea zidovudinei prin accelerarea metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică regulată.              

Asociaţii medicamentoase de care trebuie ţinut cont: -Alprenolol, metoprotol, propranolol (betablocante): scade concentraţia plasmatică a acestor betablocante cu reducerea efectelor clinice (prin accelerarea metabolizării lor hepatice). Trebuie ţinut cont că aceste betablocante se elimină, mai ales, prin biotransformare hepatică.

-Alte depresoare ale SNC: derivaţi morfinka (analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie), benzodiazepine şi anxiolitice (altele decât benzodiazepinele): carbamap. captodiame, etifoxine; hipnotice, antidepresive sedative, neuroleptice, antihistaminice H, sedative, antihipertensive centrale, baclofene, thalidomide: această asociere sporeşte depresia centrală. Alterarea vigilenţei poate constitui un pericol în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor, în plus, pentru derivaţii morfinici (analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie),

benzodiazepine: risc major de depresie respiratorie care poate fi – fatală în caz de supradozare.

-Carbamazepina: scăderea progresivă a concentraţiei plasmatice a carbamazepinei şi a metaboliţilor săi activi, fără modificare aparentă a eficacităţii sale anticomiţiale. Trebuie ţinut cont de acest lucru pentru interpretarea concentraţiei plasmatice.

-Metotrexatul: creşte toxicitatea hematologică prin inhibiţia

aditivă a dihidrofoiat-reductazei.

-Fenitoină:

-în cazul tratamentului anterior cu fenobarbital şi adăugaţii ulterioare a fenitoinei, creşterea concentraţiei plasmatice a fenobarbitalului poate antrena semne de toxicitate (prin inhibiţia

competitivă a metabolismului).

-în cazul unui tratament anterior cu fenitoină şi adăugării de fenobarbital, pot apare două variante imprevizibile: concentraţia plasmatică a fenitoinei poate diminua brusc – prin creşterea metabolismului – fără ca această diminuare să afecteze defavorabil activitatea anticonvulsivantă; câteodată concentraţia fenitoinei poate creşte printr-un mecanism competitiv.

-Procarbazină: creşterea reacţiilor de hipersensibilitate (cu hipereozinofilie, erupţii cutanate) prin creşterea metabolismului procarbazinei.

Alte interacţiuni medicamentoase: lopinavir, ritonavir, amprenavir, indinavir, nelfinavir, tacrolimus, sirolimus, febamat, montelukast, stiripentol, tiagabina. Atenţionări speciale:

La subiecţii vârstnici, la pacienţii cu alcoolism cronic şi la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică trebuie ţinut cont de toxicitatea fenobarbitalului şi dozele trebuie reduse. La pacienţii cu epilepsie, dozele trebuie reduse progresiv înainte de întreruperea tratamentului.

Deoarece medicamentul conţine lactoză, administrarea nu este recomandată la pacienţii cu intoleranţă ereditară la galactoză, deficienţă de lactoză Lapp sau malabsorbţie de gkjcoză- galactoză. Sarcina şi alăptarea:

&g>erimentete la animal au pus în şvidenţă efecte teratooene

ale fenobarbitalului. La om rezultatele diferitelor studii sunt neconcludente.

La nou-născuţi ale căror mame au urmat un tratament cu fenobarbital s-a putut constata:

– câteodată: un sindrom hemoragie în primele 24 de ore de viaţă care se poate preveni prin administrarea de vitamina K: 10 – 20 mg pe zi, în ultima lună de sarcină a mamei gravide aflate sub tratament, iar la nou-născut o injecţie intravenoasă cu 1 -10 mg de vitamina K.

-rareori: un sindrom de sevraj moderat (mişcări anormale, supt insuficient), depresie respiratorie şi perturbarea metabolismului fosfocalcicşi a mineralizării osoase.

Prescripţia acestui medicament în timpul alăptării nu este recomandată, datorită trecerii fenobarbitalului în laptele matern, având drept consecinţă scăderea curbei ponderale, sedare şi tulburare de supt în perioada imediat postnatală. Siguranţa administrării valerianei în timpul sarcinii sau alăptării nu a fost demonstrată. De aceea administrarea medicamentului în timpul sarcinii sau alăptării este contraindicată.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Extraveraf poate să scadă capacitatea de concentrare, a atenţiei. Risc de sedare, somnolenţă şi vertij; nu se recomandă conducerea autovehiculelor sau folosirea utilajelor.

Doze şi mod de administrare

In stări de nervozitate şi anxietate: doza recomandată este de un comprimat Extraveraf de 3 ori pe zi, înainte de masă. în tulburări de somn: doza recomandată este de 1-2 comprimate Extraveraf seara, înainte de culcare.

Tratamentul nu trebuie să depăşească 2 săptămâni datorită posibilităţii de scădere a eficacităţii medicamentului după această perioadă.

Reacţii adverse

-Reacţii cutanate: erupţii maculopapuloase morbiliforme sau scarlatiniforme

-Tulburări psihice: iritaţie, excitaţie la copii, stări confuzionale la

vârstnici

-Somnolenţă

-Reacţii de hipersensibilitate -Artralgii

-Tulburări de coordonare şi de echilibru

-Rareori, vertij cu cefalee

-Anemie megaloblastică prin deficit de acid folie

-Creşterea izolată a gamaglutamiltranspeptidazei

-Au fost raportate cazuri de retracţie a aponevrozei palmare

(boala Dupuytren), plantare (boala Ledderhose), de indurare a

corpilor cavemoşi (boala Peyronie).

Apariţia reacţiilor adverse grave impune oprirea tratamentului.

Supradozaj

Supradozajul apare frecvent în mod voluntar şi rareori se datorează ingestiei accidentale de doze excesive (datorate dependenţei sau stărilor confuzionale). Clinic apare: vorbire incoerentă, confuzie mintală, incoordonare motorie, cefalee, greaţă, vomă.

Coma, care se poate instala brusc, este liniştită, profundă, cu relaxare musculară şi areflexie osteotendinoasă şi cutaneomucoasă, însoţită de bradipnee, cu încărcare traheobronşicâ şi hipotensiune arterială. Bolnavul intră în colaps cu hipotermie şi oligurie. Tratamentul constă în: provocarea vărsăturilor şi spălături gastrice (în cazurie mai uşoare), aspiraţia traheală, intubaţie şi ventilaţie asistată (în cazurile mai severe). Eliminarea toxicului se face prin diureză forţată şi alcalinizarea urinii, iar în cazuri mai grave: hemodializă sau hemoperfuzie. Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25° C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Cutie cu 2 blistere din Al/PVC a 10 comprimate.

Producător

ZENTIVAS.A., România

Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă

ZENTIVAS.A.,

B-dul Theodor Pallady nr. 50, sector 3, 032266, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Aprilie, 2006

 

Tratamente Naturiste

1 2 3 4

Diete pentru Adulti si Copii

1 2 3 4

 

Lupta-cu-Cancerul

 

Dieta de detoxifiere

 

Celulita

 

8 cure detoxifiere

 

detox-plan

 

retete cu vlastari

 

germeni

 

Sa radem un pic !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.