Prospect Lactibiane – Refacerea Florei Intestinale

Supliment alimentar

30 de capsule vegetale

e 17,88 g

  Supliment alimentar pe baza de bacterii lactice. Contribuie la echilibrarea si la refacerea florei intestinale, la atenuarea disconfortului abdominal si ajuta la functionarea normala a tranzitului intestinal. Cele 4 tulpini de probiotice sunt depozitate si inregistrate in colectiile private ale Institutului Pasteur, Franta

Ingrediente: amidon de porumb (agent de incarcare), amestec de bacterii lactice (Bifidobacterium longum LA 101, Lactobacillus Helveticus LA 102, Lactococcus lactis LA 103, Streptococcus thermophilus LA 104), hidroxipropilmetilceluloza (capsula),  stearat de magneziu vegetal si dioxid de siliciu (antiaglomeranti)

Mod de administrare: 1 capsula pe zi. A se inghiti cu un pahar mare cu apa, inainte de masa.

Contraindicat persoanelor cu imunitate compromisa: SIDA, limfom, tratament indelungat cu corticosteroizi.

Suplimentele alimentare nu inlocuiesc o dieta variata si echilibrata si un mod de viata sanatos. A nu se depasi doza recomandata pentru consumul zilnic. A nu se lasa la indemana si la vederea copiilor mici. A se pastra la temperatura camerei, in locuri uscate si ferite de lumina directa a soarelui.

Lactibiane
Lactibiane

ColonHelp.ro > Articole > ColonHelp pentru sănătate > Refacerea florei intestinale > Ce este flora intestinală?

Ce este flora intestinală?

Refacerea florei intestinale – Flora bacteriana intestinala

  • Ce este flora bacteriana?
  • Rolul florei intestinale
  • Ce face flora de fermentatie?
  • Dar flora de putrefactie?
  • Atentie la dezechilibre!
  • Flora intestinala si antibioticele
  • Escherichia coli provoaca 80% dintre cistite
  • Refacerea florei intestinale cu prebiotice si probiotice
  • Cum actioneaza ColonHelp?

Flora bacteriana intestinala

Ne nastem cu un tub digestiv steril. Primul implant de flora microbiana il primim o data cu colostrul (laptele matern secretat timp de cateva zile dupa nastere, acesta reprezentand prima hrana a sugarului). Bacteriile continute de laptele matern colonizeaza foarte repede tubul digestiv, mai tarziu acestor bacterii li se adauga cele provenite din apa, fructe, legume, produse lactate.

Flora intestinala este un univers microscopic, pe care il purtam cu noi toata viata si care totalizeaza mai multe sute de miliarde de bacterii, din circa 400-500 de specii diferite de bacterii, fungi si virusuri. Daca la nastere, tubul nostru digestiv este steril, colonizarea cu bacterii atinge concentratia maxima in primii ani de viata.

Ce este flora bacteriana?

De retinutNiciodata, laptele praf nu va putea inlocui laptele de mama. Acesta din urma este alimentul ideal, care asigura cresterea fizica si psihica echilibrata a copilului. Mai mult decat atat, din laptele de mama sunt asigurate primele bacterii care populeaza intestinul copilului. Potrivit specialistilor, colostrul poate fi numit un vaccin 100% natural, deoarece contine mai multi agenti imunitari decat orice alt lapte. Prin colostru, bebelusul primeste anticorpi IgA, care ofera protectie impotriva germenilor externi. De asemenea, colostrul actioneaza asemenea unui laxativ, deoarece determina eliberarea meconiului (primul scaun al bebelusului).

Flora intestinala este compusa din bacterii „prietenoase” si din agenti patogeni. Bacteriile „prietenoase” se mai numesc si probiotice, acest termen a fost introdus pentru prima data in 1953 de catre Kollath. Colonul se poate mentine sanatos cu 85% probiotice (flora de fermentatie) si 15% agenti patogeni (flora de putrefactie). Sanatatea noastra depinde de echilibrul dintre aceste doua tipuri de bacterii. Flora de fermentatie predomina pentru ca ea colonizeaza o portiune mai mare din intestin – si anume, tot intestinul subtire (5 metri) si o parte a colonului (1 metru). In vreme ce flora de putrefactie se gaseste doar in colonul descendent (aproximativ 50 de centimetri). Orice modificare sau dezechilibru al acestui raport inseamna o sensibilitate crescuta la infectii, intrucat flora intestinala nu-si indeplineste corect rolul protector.

Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius/casei/rhamnosus, Bifidobacterium bifidum/longum/lactis si Streptococcus thermophilus. Ele au numeroase potentiale terapeutice incluzand: proprietati antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipatie, inhibitia cresterii unor agenti patogeni (clostridium in perioada post-antibioterapie). La nivel de ADN previne leziunile preneoplazice induse de carcinogeni chimici. Studiile de laborator au demonstrat ca aceste bacterii benefice inhiba tumorile de ficat, de colon, pe cele ale vezicii urinare si ale glandelor mamare.

Agentii patogeni – microorganismele „neprietenoase” sau „nedorite” – sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infectioase gastrointestinale. In tarile mai putin dezvoltate omoara aproximativ 1,8 milioane de persoane anual. Cei mai importanti agenti patogeni sunt virusurile intestinale, parazitii, micotoxinele si bacteriile specifice:Yersinia enterocolitica, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, infectii cu Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens si Bacillus cereus. Aceste bacterii se gasesc in mod natural in intestinul nostru, bacteriile „prietenoase” insa le tin sub control. Daca sunt scapate de sub control, bacteriile patogene migreaza in sange, iar din sange in alte organe (ficat, rinichi). Escherichia coli, de exemplu, este o bacterie care provoaca infectii digestive, manifestate prin crampe, diaree, greturi, varsaturi. Atunci cand Escherichia coli migreaza din colon, poate ajunge la rinichi si poate determina infectii renale severe.

Rolul florei intestinale

Tubul digestiv nu este un loc prielnic pentru toate bacteriile care patrund o data cu alimentele. Unele dintre ele mor repede, caci conditiile de viata le sunt potrivnice, altele dimpotriva se inmultesc.

Flora intestinala are un rol important in digestie si in imunitatea organismului. Astfel, flora intestinala degradeaza resturile alimentare nedigerate intr-o forma in care acestea sa poata tranzita peretii tubului digestiv si sa intre in sistemul vascular. Tot flora intestinala participa la sinteza unor vitamine (complexul de B-uri, vitamina K) si mentine un mediu ostil instalarii bacteriilor patogene potential cauzatoare de boala.

Bacteriile care formeaza flora intestinala nu colonizeaza toate aceleasi parti ale intestinelor. Astfel, germenii aerobi (care au nevoie de aer si de oxigen) se gasesc in partea superioara a intestinului subtire, la nivelul duodenului si in jejun, deoarece aerul din stomac patrunde cu usurinta acolo. Printre aceste bacterii se numara enterococii, colibacilii, streptococii, stafilococii, Pseudomonas, citrobacteriile. Pe de alta parte, bacteriile anaerobe (care nu au nevoie de oxigen) populeaza locurile inchise si sarace in oxigen, adica a doua jumatate a intestinului subtire (ileonul) si colonul. In aceasta categorie se incadreaza fusobacteriile, streptococii anaerobi, clostridii, ciuperci (Aspergillus, Candida albicans), lactobacteriile (Acydophilus, Bifidus). Flora bacteriana anaeroba se imparte in doua grupe de germeni: de fermentatie si de putrefactie.

Ce face flora de fermentatie?

Flora de fermentatie declanseaza procesele de fermentare a fibrelor din legume, fructe, din invelisul cerealelor. Flora de fermentatie deterioreaza aceste fibre pentru a elibera nutrientii. Fibrele dure – celuloza, pectina, lignina – nu pot fi digerate de sucurile digestive, secretate de stomac, ficat si celelalte glande digestive. Aceste fibre ajung intacte in intestin, unde sunt transformate de flora intestinala.

In timpul fermentatiei sunt generate substante acide (acid lactic, acetic, propionic, butiric, succinic si carbonic). Aceste substante acidifica portiunea intestinala in care se afla, ele creeaza un mediu local usor acid, care ajuta la dezvoltarea florei intestinale de fermentatie si stimuleaza peristaltismul intestinal.

Dar flora de putrefactie?

Stiati caRolul pozitiv jucat de anumite bacterii a fost observat la inceputul secolului al XX-lea de un cercetatorul rus Eli Metchnikoff, laureat al Premiului Nobel. Acesta a aratat ca flora intestinala poate fi modificata prin adaosul unor bacterii utile in detrimentul celor daunatoare. El a subliniat ca producerea de substante toxice in intestinul gros este data de activitatea microorganismelor proteolitice (putrefactive), cum ar fi clostridia, care se gaseste in mod normal in intestin. „Flora intestinala de autointoxicatie“ produce fenoli, indoli, amoniac si alte substante toxice, rezultate in urma digerarii proteinelor, si este extrem de daunatoare pentru organism.

 De asemenea a observat ca laptele fermentat cu lactobacili inhiba cresterea bacteriilor proteolitice.

In partea terminala a colonului se gaseste flora de putrefactie, care degradeaza particulele alimentare care nu au fost digerate inca. La acest nivel este vorba mai ales de reziduuri proteice (carne, peste, oua). In acest proces sunt generate deseuri mai mult sau mai putin toxice, pe care le neutralizeaza ficatul, si anume amoniacul, fenolii, indolul, scatolul, hidrogenul sulfurat, substantele aminate, ptomainele. Aceste substante creeaza un mediu alcalin, care ajuta cel mai mult la dezvoltarea germenilor de putrefactie.

Atentie la dezechilibre!

Viata omului modern se desfasoara pe „repede inainte”. Omul modern sare de multe ori peste mese. Consuma foarte putine legume si fructe. Din lipsa de timp se multumeste cu un pranz luat la fast-food si cu o cina pregatita la repezeala. Apa bea foarte putina, in schimb nu-i lipsesc in nici o zi bauturile acidulate. Pentru cea mai mica viroza apeleaza la antibiotice, chiar daca nu sunt recomandate. Pentru cea mai mica durere ia antiinflamatoare, antialgice.

In plus, omul modern traieste intr-un mediu tot mai poluat, fumeaza tot mai mult. Va recunoasteti in acest mod de viata? Cu siguranta ca da. Iar un asemenea mod de viata inseamna automat dezechilibrul florei intestinale, altfel spus cresterea florei de putrefactie si scaderea florei de fermentatie. Dezechilibrul florei intestinale este o problema subdiagnosticata. Dezechilibrul florei intestinale nu doare, insa scade imunitatea, permitand agentilor patogeni sa se dezvolte.

Factorii care distrug flora intestinala:

De retinutPentru mentinerea sanatatii, flora intestinala trebuie sa fie formata din 85% bacterii de fermentatie si 15% bacterii de putrefactie. Din cauza stilului de viata dezechilibrat, 90% din populatie prezinta dezechilibre ale florei intestinale. Potrivit unor autori, majoritatea populatiei are in prezent 15% flora de fermentatie si 85% flora de putrefactie.

Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila