Castravetii sint un bun diuretic
Aceasta leguma contine cea mai mare cantitate de apa, fiind un bun diuretic si eliminind astfel toxinele acumulate in organism. Fiindca in coaja sa sint foarte multe vitamine, este recomandat sa nu fie consumat decojit, ci doar sa fie bine spalat sub jet de apa, cu o periuta. Se consuma taiat in rondele, sub forma de salata sau fiert, pentru persoanele care au un stomac mai delicat.
Ras si stors, castravetele da o zeama, care amestecata cu alcool pur se lasa la macerat si constituie o apa exceptionala pentru tonifierea si infrumusetarea tenului. De asemenea, pentru un ten stralucitor si frumos sint recomandate mastile cu rondele de castraveti proaspeti, care sint bune si eficace si contra arsurilor de soare, mai ales la plaja.
Sfecla fiarta are proprietati diuretice
Cobaltul continut de sfecla este folosit de organism pentru sinteza vitaminei B, iar aceasta din urma impreuna cu acidul folic participa la formarea eritrocitelor. Substantele prezente in sfecla contribuie la intarirea capilarelor, la scaderea nivelului colesterolului in singe si au si o actiune hipotensiva. Substantele pectinice continute de sfecla pot sa neutralizeze produsele toxice care se formeaza in tubul gastro-intestinal. Prin continutul de iod, sfecla depaseste foarte multe legume.
In cazul constipatiilor cronice, mai ales la persoanele obeze, este recomandata consumarea zilnica a unei sfecle fierte (100-150 de grame). Aceasta recomandare poate fi facuta si celor care sufera de ateroscleroza, intoxicatii care tin de tulburarile functiilor glandei tiroide. Sfecla fiarta si decoctul de sfecla au proprietati diuretice. In cazul guturaiului si al nasului infundat, rezultate foarte bune da sucul proaspat de sfecla rosie amestecat cu miere (in proportia 2:1). Copiilor foarte mici este mai bine insa sa li se dea suc de sfecla fiarta fara miere. Sucul din frunze de sfecla picurat in nas, amestecat cu o cantitate mica de miere, face sa revina mirosul pierdut. Acelasi efect are si o bucatica de radacina de sfecla pusa in nas.
In cazul laringitelor cronice si al faringitelor, insotite de senzatia de uscaciune in git si de raguseala, de mare ajutor este gargara cu suc de sfecla de doua-trei ori pe zi, timp de o luna. In cazurile de tuberculoza, pleurita, raceala acuta se bea suc proaspat de sfecla (dupa doua-trei ore de la pregatire), in doze de cite o jumatate de pahar de trei-patru ori pe zi, inainte de masa. Ca mijloc expectorant in afectiunile plaminilor se pregateste urmatorul amestec: un pahar de suc de sfecla, cinci linguri de zahar, cinci linguri de alcool, o lingura de glicerina. Se ia din acest amestec cite o lingura de trei ori pe zi.
Miere şi ceapă- diuretic.
Compoziţie: 1-2 cepe (100g) 50g miere, 250 ml apă.
Preparare: ceapa se curăţă, se spală şi se taie mărunt apoi se pune la fiert în vas acoperit 15 minute, la foc mic. Se lasă să se răcească puţin, se stoarce, se strecoară şi la lichidul obţinut se adaugă mierea. Se amestecă din nou bine până la omogenizare şi se bea călduţ.
Administrare: se bea toată cantitatea o dată, seara la culcare. Se repetă de câte ori este nevoie.
Acţiuni terapeutice: diuretic.
Indicaţii: în toate cazurile de edeme.
Contra indicaţii: nu se dă bolnavilor cu diabet, ulcer gastric sau duodenal şi în caz de intoleranţă la ceapă sau miere.
