Alzheimer induce frica în fiecare dintre noi. Gandul de a-ţi pierde minţile pe măsură ce îmbătrânim este terifiant; şi situaţia este agravată de faptul că – până acum – se ştia că sunt puţine mijloacele prin care putem întârzia sau evita boala Alzheimer, cea mai răspândită formă a demenţei.
Totuşi, cercetările au identificat o mulţime de factori care pot creşte sau scădea riscul de a contracta boala Alzheimer. Urmând sugestiile de mai jos se poate diminua şansa de a contracta boala:
- Verificaţi glezna
Circulația săracă a sângelui în talpa piciorului este un semn că există tulburări în creier cu un accident cerebral și demență. Teoria este că sănătatea veselor sanguine este aceeași în tot corpul. Gradul de sclerozare a arterelor și fluxul sanguine la nivelul talpilor poate sugera arteroscleroza vaselor de sânge cerebrale. Cereți doctorului un test pentru stabilirea indexului gleznă-brațe (ABI = ankle-brachial index), care necesită un aparat cu ultrasunete și o brățară pentru măsurat tensiunea, care compară tensiunea la nivelul gleznei cu cea la nivelul brațului. Pentru a rezolva orice dezechilibru al fluxului sanguine, doctorul personal poate sugera intensificarea exercițiilor fizice sau o schimbare a dietei sau medicației.
- Alimente poternic antioxidante
Anumite alimente infuzează creierul cu antioxidanți ce pot încetini declinul memoriei și contribuie la prevenirea bolii Alzheimer. Toate fructele și legumele sunt bune, dar în capul listei se află: murele, boabele de soc, stafidele, afinele și coacăzele negre.
- Evitaţi grăsimile rele
Tipul de grăsimi pe care le consumați influențează funcționarea creierului în bine sau în rău. Feriți-vă de grăsimile saturate care sufocă celulele creierului și le face ineficiente. Cumpărați produse lactate (lapte, brânză, înghețată) cu conținut de grăsimi scăzut. Renuțați la alimentele prăjite.
- Stimulaţi “creşterea” creierului
Creierul începe să se reducă în volum odată ce se atinge vârsta de 30 sau 40 de ani, astfel încât efortul de învățare sporește. Totuși, cercetătorii cred acum ca dimensiunea creierului poate fi sporită prin actul de învățare. Încercați să studiați, să învățați lucruri noi sau – pentru stimulare – de a lărgi cercul prietenilor.
- Prajituri cu ciocolată
Cacaoa, principalul ingredient al ciocolatei, are cantități imense de antioxidanți, numiți flavonide, care au puternice proprietăți protectoare pentru inimă și creier. Cand se bea cacao se intensifică fluxul sanguine către creier. Pudra de cacao are de două ori mai multe flavonide ca ciocolata cu lapte. Ciocolata albă nu le conține deloc.
- Prezenţa estrogenilor
Șaizecișiopt (68)% dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei; este posibil ca la mijlocul vieții ele pierd protecția hormonului estrogen care susține memoria. Dacă medicul dvs. nu va spune altfel, începeți imediat să luați estrogen în perioada instalării menopauzei. Orice întârziere Duce la riscul confruntării cu demnță și accident vascular cerebral.
- Creşteţi colesterolul bun
Este bine-cunoscut că o valoare crescută a colesterolului bun de tip HDL protejeajă contra bolilor cardiac. Dar, de asemenea, poate să va salveze și creierul. Cercetătorii pretend că acest tip de colesterol blochează substanțele ce tind a se depune și distrug celulele creierului și acționează ca un anti-inflamator ce încetinește degradarea creierului. Metodele de sporire a colesterolului bun include exercițiile fizice, consumul moderat de alcool și scăderea greutății.
- Navigaţi pe Internet
Navigarea pe Internet în căutarea unor informaţii poate stimula creierul îmbătrânit mai mult decât o face cititul unei cărţi. Înregistrări ale activităţii cerebrale arată că navigatorii experimentaţi prezintă de două ori mai multe impulsuri ale activităţii cerebrale decât începătorii. Conectaţi-vă la Internet pentru căutarea de informaţii, achiziţionarea de bunuri sau pentru jocuri. Deşi nu se ştie cât de mult va ajuta creierului dvs., este oricum de preferat în locul unei navigări pasive.
- Gena ApoE4
Un sfert (1/4) dintre voi, care citiți acest document deține o specifică bombă genetic cu temporizare, iar aceasta vă face de 3-10 ori mai susceptibili de a contracta o târzie boală Alzheimer. Gena se numește Apolopiproteină E4. Dacă moșteniți o singură versiune de ApoE4 de la unul din părinți, riscul dvs. de a căpăta Alzheimer este de trei ori mai mare. Dacă moșteniți a doză dublă de la ambii părinți, riscul crește de 10 ori. Cereți doctorului dvs. un test ADN pentru a vi se identifica genotipul ApoE4.
- Spuneţi DA cafelei
Cafeaua se dovedeşte a fi un tonic al creierului aflat în process de îmbătrânire. Este un anti-inflamator, contribuie la blocarea efectelor pe care colesterolul le are asupra creierului şi reduce riscurile accidentelor cerebrale, depresiei şi diabetului, care toate facilitează demenţa. are un mare conţinut de antioxidanţi şi cafeină, care stopează moartea neuronilor şi ameliorează diabetul, hipertensiunea şi accidentele cerebrale care conduc la demenţă. Pentru majoritatea oamenilor, un consum de cafea zilnic moderat, de 2-4 ceşti, nu este rău şi poate fi util.
- Pericolul unei greutăţi scăzute
Peste vârsta de 60 de ani, pierderea nemotivată de greutate poate fi un semn al bolii Alzheimer. Un studiu a arătat că femeile care au această boală au început să piardă din greutate cu cel puțin 10 ani înainte de diagnosticarea demenței. Dintre femeile care o aceeași greutate, cele care început să dezvolte demență au slăbit în decursul a trei decenii și atunci când au fost diagnosticate aveau cu circa 6 kg mai puțin decât cele care nu prezentau Alzheimer. Dacă aveți peste 60 de ani și prezentați o inexplicabilă pierdere în greutate adresați-va medicului dvs.
- Beţi vin
Un pahar de vin bun pe zi poate întârzia demența. Cercetările arată că vinul este un anti-inflamator și crește colesterolul bun, ceea ce ajută la preîntâmpinarea demenței. Antioxidanții puternici din vinul roșu conferă acestuia proprietăți anti-demență. Astfel de antioxidanți relaxează arterele, dilată vasele sanguineși sporesc debitul sanguine, ceea ce stimulează procesele cognitive.
- Cunoaşteţi care sunt primele semnale
Problemele de memorie nu sunt primul semnal de alarmă. Puteți constata un declin în aprecierea distanței, de exemplu puteți dori să apucați un pahar, dar eșuați în a-l apuca. Sau puteți aprecia greșit distanța atunci când traversați strada.
Rezolvând un joc de puzzle sau citind o hartă pot, de asemenea, să vă producă probleme. Pierderea simțului mirosului poate fi, de asemenea, un semnal de alarmă. La fel, punerea în mod repetat a aceleiași întrebări sau depunerea în locuri improprii a lucrurilor personale (de exemplu, punerea cheilor în frigider). Acordați atenție problemelor de memorie, întrucât cu cât sunt identificate mai devreme semnalele de alarmă, cu atât pot fi mai eficiente modificările de stil de viață sau de medicație.
- Dieta mediteraneană
Indiferent de regiunea în care trăiți, dieta mediteraneană poate feri creierul dvs. de dteriorarea memoriei și demență. Studiile arată în mod systematic că mâncarea din Grecia, Italia și Liban este realmente o hrană pentru creier. Urmând această dietă – bogată în legume cu frunze verzi, pește, fructe, nuci, legume, ulei de măsline și puțin vin – poate reduce la jumătate riscul de boală Alzheimer. Decât să depindeți de un singur aliment sau de puține substanțe nutrient, dieta propusă este un meniu bogat în elemente complexe benefice pentru creier, ce includ un set de antioxidanți ce apără celulele cerebrale de deteriorarea oxidantă.
- Obezitatea la vârsta medie
Creierul dvs. este sensibil la grăsimea dvs. Un studiu a arătat că persoanelșe obeze au cu 8% mai puțin țesut cerebral, iar persoanele supraponderale au cu 4% mai puțin țesut cerebral decât persoanele cu greutate normal. Crește astfel alarmant riscul de Alzheimer. În plus, scăderea volumului creierului se produce în zone ce reprezintă ținte ale bolii Alzheimer și care sunt critice pentru planificare, memoria pe termen lung, atenție și funcții de execuție și de control al mișcărilor. Sesizați chiar de la apariție semnele de creștere a greutății, încă din tinerețe sau la vârstă mijlocie. În mod ciudat, obezitatea după vârsta de 70 de ani nu sporește riscul de Alzheimer, dar asta nu înseamnă că putem neglija exercițiul fizic, cel mai bun mod de stimulare a funcției cognitive și de întârziere a apariției bolii Alzheimer la orice vârstă.
- Asiguraţi-vă un bun somn de noapte
Lipsa de somn este toxică pentru celulele creierului. Somnul are surprinzătoare puteri de protejare a creierului contra pierderilor de memorie . Este un mijloc minunat de manipulare a nivelurilor temutei toxine cerebrale peptide beta-amiloidă, primul agent instigator al bolii Alzheimer, care conform cercetărilor conduce la accelerarea riscului apariției bolii. Cercetările au arătat, de asemenea, că un somn în medie de 5 ore sau mai puțin în timpul nopții este corelat cu o mare creștere a grăsimii visceral abdominal, care poate conduce la diabet și obezitate și în final la Alzheimer. Recurgeți la perioade scurte de somn (ațipiri) și la tratamente în caz de insomnii.
- Asiguraţi-vă un larg cerc social
Studiind creierul unei femei de 90 de ani care este foarte social care a decedat din caza bolii Alzheimer, cercetătări din Chicago au descoperit că o largă rețea de socializare i-au asigurat o mare ”rezervă cognitivă” care a permis creierului ei să nu ăși dea seama că suferă de Alzheimer. De ce se întâmplă așa este un mister, dar interacțiunea cu prietenii și cu familia pare să crească eficiența creierului. El își formează rute de comunicare alternative, care șuntează conexiunile deteriorate de boala Alzheimer. Deci întâlniți-vă adesea cu familiași prietenii și extindeți-vă rețeaua social. Cu cât este mai puternică rezerva creierului, pe care o construiți în decursul vieții, cu atât este mai probabil ca să restrângeți simptomele bolii Alzheimer.
- Rezolvaţi stresul
Când sunteți stresat, corpul eliberează hormone denumiți corticosteroizi, care vă salvează în caz de criză. Dar reacțiile unui stress persistent declanșate de evenimente zilnice – cum ar fi frustrarea locului de muncă, problemele de traffic sau cele finaciare – pot fi periculoase. În timp acest stres poate distruge celulele creierului și suprima creșterea unora noi, astfel încât volumul creierului se restrânge. Evenimente traumatizante bruște – moartea cuiva drag sau un eveniment de schimbare majoră a stilului de viața cum ar fi pensionarea – pot conduce la un sever stress psihologic care precede demența. Rețineți faptul că stresul cronic poate spori vulnerabilitatea persoanelor vârstnice în ceea ce privește deteriorarea memoriei și demența. Căutați sfaturi profesioniste. Antidepresivele, sfaturile, tehnicile de relaxare și alte forme de terapie pot limita pierderea de memorie cauzată de stress, în cazul încare se iau măsuri din timp.
- Atenţie la dantură
Gingii deteriorate pot să vă otrăvească creierul. Persoanele cu boli de danturăși gingii tind să prezinte rezultate scăzute la teste de memorie și cognitive, conform cercetătorilor din USA din domeniul stomatologiei, care au descoperit că infecția responsabilă de bolile gingivale eliberează produse colaterale ce migrază spre zonele din creier implicate în pierderea de memorie.
În consecință, perierea danturii, folosirea firelor dentare și prevenirea bolilor gingivale pot ajuta la menținerea sănătății gingiilor și a dinților, dar și a acuității memoriei. Un alt studio a arătat că persoanele în vârstă cu cele mai severe gingivite (inflamării ale gingiilor) prezentau de 2-3 ori mai mukte semen de deteriorare a memoriei și cunoașterii, decât cei cu forme discrete ale gingivitei.
- Asiguraţi-vă suficientă vitamină B12
Pe măsură ce înaintați în vârstă nivelul sanguine al vitaminei B12 scade iar șansa de suferi de Alzheimer crește. Abilitatea dvs. de a absorbi această vitamină din alimente scade cam la vârsta mijlocie, când se decide stadiul de deteriorare ulterioară a creierului.
Cercetărtori de la Oxford University au descoperit ca un creier care funcționează cu un conținut de vitamină B12 redus, de fapt își reduce volumul, iar o deficiență a acesteia poate duce la atrofierea creierului prin fragmentarea mielinei, scutul de protecție cu conținut gras din jurul neuronilor. Se poate ajunge și la declanșarea de inflamații, un alt factor de distrugere a celulelor creierului. După vârsta de 40 de ani trebuie să se administreze zilnic 500-1000 milicentigrame de vitamină B12. Dacă la dvs. sau la un membru în vârstă al familiei apare o inexplicabilă scădere a memoriei, oboseală sau semn de demență, trebuie neaparat să se verifice de către doctorul dvs. a posibilei deficiențe a vitaminei B12.
Evitaţi şi refuzaţi plombarea dinţilor cu combinații ce conţin mercur.
- Oţet la orice
Există largi evidențe că oțetul scade factorii de risc ce pot conduce la scăderea memoriei, respective glicemia mare, rezistența la insulin, diabetul și pre-diabetul și creșterea în greutate. Cercetători din Phoenix (Arizona) au observant în cadrul studiilor pe oameni și animale că elementele acide potențează efectele de scădere a glicemiei. Studiile au arătat, de asemenea, că ele pot ține în frâu apetitul și consumul de alimente, prevenind astfel creșterea în greutate și obezitatea, acestea fiind associate cu diabetul, demența accelerată și pierderea memoriei.
Apelați la oțet, adăugați-l la salate, consumați-l cu lingura, chiar adăugați-l la un pahar de apă de băut. Orice tip de oțet este bine-venit.
- Verificaţi-vă ochii
Dacă vă păstrați o vedere bună sau excelentă pe măsură ce înaintați în vârstășansele dvs. de a suferi de demență scade cu un surprinzător procentaj de 63%. Iar dacă vederea este slabă, simpla vizitare a unui optician pentru un testși un posibil tratament, cel puțin o dată pe an, reduce în aceeași măsurășansele dvs. de a suferi de demență. Nu este însă clar cum problemele de vedere stimulează apariția demenței, dar o vedere afectată fac e dificilă participarea la activități mentale și fizice cum ar fi cititul și activități practice, precum și activitățile sociale, toate acestea fiind appreciate ca încetinind declinul cognitive. Rețineți că ochii dvs. reflectă modul în care funcționează creierul dvs., mai ales pe măsură ce înaintezi în vârstă. Nu neglijați vederea slabă, întrucât în majoritatea cazurilor ea păoate fi corectată.
- Consumaţi curry/curcumină
Pudra de curry conține condimentul galben-portocaliu numit turmeric (șofran de India) bogat în curcumină, despre care se știe că stopează deteriorarea memoriei. Un studiu a arătat că bătrânii indieni care consumau chiar și mici cantități de curry, obțineau rezultate mai bune la testele cognitive. Curcumina acționează în primul rând prin blocarea acumulări plăgilor amiloide (depozite identificate în creierul suferinzilor) care induc boala Alzheimer, apoi prin distrugerea plăgilor existente, încetinind astfel declinul cognitive.
Este recomandat a se consuma curry de 2-3 ori pe săptămână, în special currygalben. Sau presărați condimentul pe alimentele consumate.
Dacă aveți diabet de tip 2 sunteți mai vulnerabil la Alzheimer. Studiile arată că riscul de Alzheimer este de 2-3 ori mai mare, iar cu cât diabetul se instalează mai curând, cu atât este mai mare șansa de a suferi de demență. Unii experți denumesc boala Alzheimer ”diabetul creierului”. Cele două afecțiuni au cauze similare – obezitatea, hipertensiunea, cholesterol ridicat, dietă bogată în grăsimiși zaharuri, activitate fizică scăzută, precum și glicemie ridicată. Pe scurt, diabetul poate produce creierului o dublă nenorocire, distrugând neuronii și favorizînd inflamările. Faceți tot posibilul de a ține glicemia la valori scăzute și adoptați o dietă cu conținut scăzut de grăsimi saturate, alături de exerciții fizice regulate.
- Beţi mai mult ceai (negru şi verde)
Evidențele sugerează că ceaiul stopează pierderea cognitivă ce precede boala Alzheimer și că cu cât beți mai mult ceai , cu atât memoria dvs. este mai ascuțită.
Secretul ceaiului nu mai este un mister. Frunzele au un bogat conținut de compuși capabili să penetreze bariera sânge-creier și acolo să blocheze deteriorarea neuronilor. Un antioxidant deosebit din ceaiul verde poate bloca toxicitatea beta-amiloidei, care omoară celulele creierului. Faceți-vă un obicei din a bea ceai negru și ceai verde.
Nu adăugați lapte, întrucât reduce cu 25% activitatea antioxidantă a ceaiului sau cafelei.
Tinctură de roiniţă şi salvie.
Roiniţa este un excelent remediu pe termen lung contra bolii Alzheimer .
Combinaţi în proporţii egale tinctură de roiniţă şi de salvie. Se administrează câte o linguriţă de tinctură combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.