Brânduşa de toamnă.
Colchicum autumnale. Fam Liliaceae.
Denumiri populare: bălură, brânduşa morţii, ceapa ciorii, crinul mâţei, ruscea de poiană..
Este o plantă foarte toxică care nu se va lua decât sub supraveghere medicală.
Istoric: Este cunoscută încă din antichitate, mai întâi ca plantă toxică, pentru ca mai târziu în Evul Mediu, arabii să-i descopere şi proprietăţile tămăduitoare. Străbunii noştri îi foloseau rădăcinile în tratamentul reumatismului şi al gutei, sub formă de cataplasme, dar începând cu anul 1820- când medicul englez Williams a descoperit că seminţele ei au aceleaşi proprietăţi vindecătoare ca şi rădăcina, dar cu o toxicitate mai redusă- seminţele brânduşei de toamnă au devenit remediul medical principal din care se extrag şi unele substanţe active pentru prepararea medicamentelor.
Legenda spune că brânduşa de toamnă s-ar fi născut c\nd Medeea a pregătit băutura magică, pentru a-l întineri pe Aeson, tatăl soţului ei, Iason. Câteva picături din această fiertură au căzut pe pământ şi din ele a răsărit o floare parfumată şi mov.
Hildegard von Bingen şi Albertus Magnus recomandau brânduşa de toamnă ca leac împotriva podagrei (gută). Hieronimus Bosch avertiza însă asupra întrebuinţării imprudente arătând că deşi florile şi bulbii sunt de folos bolnavilor de podagră, administrarea lor internă poate duce la moarte.
Descriere: florile violacee, mari, aflate la capătul unei tulpini albicioase, lungi de 5-20 cm, apar toamna după veştejirea frunzelor. Perioada de înflorire: lunile-august-octombrie. Frunzele înguste şi prelungi, cu nervaţiuni paralele, asemănătoare celor de lalea, ca şi fructele, nişte capsule mari (3-4 cm), îşi fac apariţia abia în primăvara anului următor. Plantă cu bulb peren. Creşte în fâneţe umede şi zăvoaie. În zonele montane urcă până la 2000m. Se întâlneşte în sudul, vestul şi centrul Europei.
Este toxică îndeosebi bulbul şi seminţele.
Tratamente populare: se freca între palme de femei pentru a nu se răni la tors. În Siberia se ungea pleoapele cu suc din flori strivite , pentru ca să fie mai puţin obosiţi şi a vedea mai bine. Se credea că purtat bulbul ca amuletă ferea de multe afecţiuni inclusiv la copii. În Ardeal cu fiertura din bulbi se trata râia şi erizipelul.
Compoziţie chimică: Din cele 6 substanţe active, colchicina care este cel mai important alcaloid este utilă în tratarea reumatismului cronic, în gută şi în prevenirea şi tratarea cancerului, în special al cancerului de sânge (leucemie, boala Hodkin), a psoriazisului şi chiar ca antiparazitar intern.
Acţiuni farmaceutice: preparatele din seminţe uscate şi bulbi se administrează în fazele acute ale gutei. De asemenea, florile sunt întrebuinţate extern în tratarea reumatismului, a degerăturilor şi pentru grăbirea cicatrizării.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: afecţiuni reumatismale, alopecie, cancer, gută, inflamaţii gastro-intestinale, tulburările sistemului cardio-vascular.
Cosmetică– decoctul de brânduşă, aplicat pe pielea capului la spălat stimulează creşterea părului.
Atenţie- nu se folosesc decât preparatele produse în farmacii şi sub supraveghere medicală.
Denumiri populare: bălură, blânduşă, ceapa -ciorii, crinul-mâţii, ghicitoare, gâgâţele, jiorele de toamnă, ruscea de poiană, şofran.
În tradiţia populară: florile plantei s-au folosit pentru vopsit în special pentru lână.
În unele zone se credea că florile apără de brâncă (erizipel), de aceia se mâncau toamna. Se mai foloseau la răni, degerături şi contra reumatismului. În unele părţi se foloseau pentru creşterea părului sau contra păduchilor decoctul. Cu florile se ungeau pe piele, ca să nu-i muşte purecii. Se mai punea în smântână apoi se ungeau fetele pe faţă ca să se ruminească.
Compoziţie chimică: planta, mai ales bulbul şi seminţele conţin substanţe toxice, zahăr, acid galic, colchicina, colcamină, democolcina şi tiocolchicozida care sunt folosite în industria medicamentelor, glicozizi, substanţe minerale, etc.
Acţiune farmaceutică: intern stimulează peristaltismul intestinal. Colchicina se acumulează în organism şi se elimină încet. Opreşte mitozele în stadiul de metafază fiind un antimitotic selectiv foarte puternic (datorită demecolchinei), determinând dublarea numărului de cromozomi, utilizată în leucemii, fiind un antileucemic foarte puternic. Este foarte utilă ca citostatic datorită colchicinei are acţiune foarte puternică, regenerativ al ţesuturilor, stimulent al peristaltismului intestinal, antigutos, colagog..
Extern planta pentru spălarea pe cap şi stimularea creşterii părului. Intern este antigutoasă şi anticanceroasă. Antireumatic (florile).
Nu se foloseşte decât preparată farmaceutic din seminţele plantei de unde se extrag principiile active.
Se foloseşte la: acnee persistentă, afecţiuni ale pielii datorate intoxicaţiei lente a organismului, ascită, boala Hodgkin, cancer hepatic, cancer al splinei, cancer intestinal, cancer rectal, cancerul pielii, chisturi, creşterea părului, degerături, dureri de diverse etiologii, febră, fenomene de rigiditate, fibrom uterin, fibro adenom, gută în faza acută şi sub acută, leucemii în forme cronice şi acute, morbul lui Behcet, periplegii spastice, psoriazis, răni cu vindecare dificilă, reumatism, reumatism degenerativ, sclerodermie, tumori benigne, ulcere ale gambei.
Atenţie deoarece este o plantă otrăvitoare care nu va fi luată decât sub strictă supraveghere medicală.
Mod de folosire- se foloseşte atât ceapa cât şi seminţele 20g se ţin în 250 ml vin de bună calitate timp de 15 zile. Se strecoară. Pentru gută se va lua câte 3 picături pe zi, urcând încetul cu încetul, în funcţie de cum reacţionează organismul până la 30 picături, cu câte 1 picătură suplimentar pe zi. În cazurile în care apare intoxicaţia (greaţă, vărsături, etc) se fac spălături stomacale şi se ia cărbune medicinal câte 1-3 linguriţe o dată de mai multe ori pe zi, până la trecerea fenomenelor.
Se mai poate folosi şi tinctură sau alte modalităţi în funcţie de indicaţie medicului curant.
Se foloseşte numai cu acordul medicului şi sub supravegherea sa fiind o plantă toxică.
Contraindicaţii: în caz de nefrită, graviditate, diaree în faza acută nu se administrează.
