Malformatiile veziculei biliare sunt foarte frecvente, deci nu ar trebui sa ingrijoreze. Balonarea poate sa apara in contextul acestor afectiuni, dar poate sa mai apara intr-o serie de afectiuni digestive. Un regim alimentar de crutare digestiva:
Alimente permise:
– carnea proaspata si slaba de pui, curcan, vitel, vita, pestele alb, pregatite ca: rasol, fripta, inabusita, tocatura dietetica (fara ceapa, condimente, neprajita) fripta;
– laptele dulce, batut, iaurtul proaspat, branza de vaci proaspata, casul, urda; doua oua proaspete pe saptamana;
– smantana, frisca, uleiul crud, untul proaspat;
– painea alba, veche de o zi;
– fainoasele (gris, orez, fidea, taietei, macaroane), preparate cu lapte sau budinci cu branza sau carne si ou;
– legumele sub forma de sucuri sau cele cu celuloza fina ca pireuri, soteuri, sufleuri, salate coapte sau crude;
– fructele ca atare sau coapte, fara samburi si coaja, ca sucuri proaspete, pireuri, compoturi, jeleuri, gemuri;
– deserturile ca: fainoase cu lapte, creme cu lapte si ou, bezele, mereng, biscuiti de albus, gelatina cu lapte sau suc de fructe s.a.;
– condimentele aromate (patrunjel, leustean, marar, cimbru, tarhon, suc de lamaie);
– sosurile se vor pregati numai dietetic, cu faina diluata separat in apa rece si grasime adaugata la sfarsitul prelucrarii termice;
– supele creme de legume, supe slabele de carne, supele limpezi de legume, borsurile;
– bauturile nealcoolice: apa minerala, sifonul, sucurile de fructe si legume.
De evitat:
– dulciurile concentrate
– prajelile;
– mezelurile;
– conservele de orice fel;
– prajelile, untura, seul, slanina, jumarile, orice grasime in exces;
– carnea grasa (porc, rata, gasca, oaie), fezandata, afumata;
– toate tipurile de carne cu tesut conjunctiv;
– pestele gras;
– branzeturile fermentate, grase, condimentate, branza topita, cascavalul;
– ouale in exces sau fierte tari si prajite;
– supele grase de carne, borsurile drese cu smantana, ciorbele grase, ciorbele de leguminoase;
– painea neagra, intermediara, piinea proaspata;
– arpacasul, graul ca atare;
– leguminoasele uscate;
– deserturile preparate cu cacao, ciocolata, multa grasime, aluaturi dospite, foarte proaspete;
– fainoasele nerafinate;
– legumele si fructele bogate in celuloza dura (ridichiile, guliile, castravetii, varza, leguminoasele uscate, fructele necoapte, cu coaje si samburi, alunele, nucile);
– produsele de patiserie;
– ciocolata, cacao;
– alcoolul, cafeaua;
– rantasurile;
– sosurile cu ceapa prajita, grasime prajita;
– maionezele, condimentele iuti (piperul, hreanul, mustarul, boiaua, ardeiul iute, ceapa, usturoiul, chili);
– icrele;
– vanatul;
– molustele.
Prima directie in care se indreapta atitudinea terapeutica in sindromul de colon iritabil este dieta. Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic in felul sau. Astfel ca, regimul alimentar trebuie personalizat pentru ca dieta care ii face bine unui bolnav s-ar putea sa-i produca neplaceri altuia. De asemenea, consumarea aceluiasi aliment uneori poate determina probleme digestive iar alteori nu. Astfel, un regim alimentar foarte strict este inutil. Totusi, se recomanda identificarea de catre bolnav a alimentelor care ii provoaca simptomele si evitarea Sindromul colonului iritabil este responsabil pentru o degradare mai mult sau mai putin importanta a calitatii vietii. Totusi, majoritatea bolnavilor pot reduce simptomele prin masuri relativ simple. Introducerea fibrelor alimentare in dieta, in functie de toleranta fiecaruia, si unele tehnici de relaxare pot ajuta persoanele afectate de acest sindrom.
Alaturi de modificarea regimului alimentar, bolnavii sunt sfatuiti sa manance incet (sa acorde cel putin 20 minute pentru luarea mesei), mestecand bine alimentele. De asemenea, trebuie evitate alimentele prea calde sau prea reci. Se pare ca fragmentarea pranzului in gustari reduse cantitativ are rezultate bune la unele persoane. Dupa masa de seara, pacientii trebuie sa astepte cel putin doua ore inainte de culcare. In sfarsit, ei trebuie sa gaseasca timp pentru a face sport (cel putin de 3 ori pe saptamana) si pentru a se consacra unor activitati relaxante pentru a reduce stresul.
Lactoza (din laptele de vaca), sorbitolul – un inlocuitor de zahar utilizat in alimentele “dietetice” si glutenul sunt uneori responsabile pentru intolerante alimentare, ale caror simptome pot fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil. Aceste probleme sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit.
Regimul alimentar variaza si in functie de simptomatologia care predomina: diaree, constipatie sau alternanta diaree constipatie. Se recomanda reducerea consumului sau eliminarea din dieta a alimentelor care produc diareea, inclusiv cafeaua si alcoolul, a alimentelor bogate in grasimi, a alimentelor care produc gaze (fasolea, varza, broccoli) precum si a indulcitorilor artificiali pe baza de sorbitol (folositi in producerea bomboanelor si a gumei de mestecat fara zahar).
Pentru combaterea constipatiei se recomanda consumul crescut de fibre si de lichide, cat si Reactia la anumite alimente variaza foarte mult de la o persoana la alta, in special la persoanele care sufera de sindromul colonului iritabil. Daca observati o sensibilitate crescuta la un aliment, este preferabil ca acesta sa fie inlocuit cu un altul, care sa aiba aceeasi valoare nutritiva.
Totusi unele alimente contribuie mai mult decat celelalte la intensificarea tulburarilor intestinale.
» bauturi – cafea, ceai, cola, bauturile carbogazoase in general, alcoolul, sucul de fructe acide (lamaie, struguri, mere, ananas) sau de rosii
» mezelurile, carnea afumata, prajelile
» mancarea foarte condimentata
» leguminoasele – fasole uscata, linte, mazare verde
» legume – varza, conopida, brocoli, varza de Bruxelles
» boabele de porumb
» grasimile si zaharurile rafinate – stimuleaza contractiile colonului si trebuie sa fie consumate cu moderatie. Zaharurile rafinate, care au efectul de a creste activitatea bacteriana din intestin, pot de asemenea sa intensifice simptomele colonului iritabil.
program de exercitii fizice. Trebuie tinut un jurnal in care sa fie cuprinse meniurile zilnice si simptomele care apar dupa mese. Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu linistit si relaxant.
Bineinteles ca se va reduce sau suprima fumatul si consumul de alcool.
Tratamentul medicamentos tine cont de simptomatologia dominanta. In cazul sindromului cu predominanta diareei se vor administra agenti antidiareici iar in cazul constipatiei vor fi utilizate laxative si medicamente prokinetice alaturi de regimul bogat in fibre (cereale, tarate de grau).
Cel mai bun tratament pentru colonul spastic este modificarea alimentatiei. Consumati mai multe alimente ce contin fibre solubile (legume si fructe, cereale integrale), care imbunatatesc functia intestinala, reduc senzatia de balonare, amelioreaza durerile si tulburarile de tranzit. Reduceti consumul de alimente grase, ciocolata, cafea, alcool, bauturi carbogazoase. Daca intestinul dvs. se va dovedi la inceput mai sensibil, incepeti prin a consuma legumele fierte la aburi si abia apoi treceti la cele crude.
Adoptati un orar regulat de mese si evitati mesele copioase. Nu uitati sa beti suficiente lichide. Retineti! Alimentele nu stau la originea sindromului colonului iritabil, dar unele pot agrava simptomele. Pentru a descoperi care alimente nu va fac bine, notati timp de cateva saptamani tot ce mancati si ce simptome apar. Daca banuiti ca un anume aliment va face rau, eliminati-l din dieta pentru o perioada si vedeti cum evolueaza starea dvs.
Deoarece s-a constatat ca stresul este unul dintre factorii care declanseaza “criza intestinala” este important ca bolnavul sa invete sa-si gestioneze stresul, prin tehnici de respiratie sau de relaxare. De ajutor pot fi si plantele cu efect calmant: tei, musetel, valeriana. In ceea ce priveste medicamentele, medicul poate prescrie antidiareice (Smecta, Imodium), antispastice (Debridat, No-spa, Colospasmin etc.), uneori si sedative. Suplimentele cu calciu si magneziu ajuta la relaxarea intestinului, iar preparatele probiotice pe baza de acidofilus refac flora intestinala.
TRATAMENT
Principalele interventii terapeutice al SCI sunt tehnicile de management al stresului si dieta.
Tratamentul medicamentos este rezervat formelor severe de SCI pentru controlul simptomelor care provoaca deteriorarea severa a activitatii zilnice.
Dieta
Fiecare bolnav cu colon iritabil este unic in felul sau. Astfel ca, dieta corespunzatoare si benefica unui bolnav s-ar putea sa-i produca neplaceri altuia. De asemenea, consumarea aceluiasi aliment uneori poate determina probleme digestive iar alteori nu. Astfel, un regim alimentar foarte strict este inutil. Totusi, se recomanda identificarea de catre bolnav a alimentelor care ii provoaca neplaceri digestive si evitarea consumului acestora.
Regimul alimentar variaza si in functie de simptomatologia care predomina: diaree, constipatie sau alternanta diaree constipatie.
Pentru controlul constipatiei dieta trebuie sa contina:
– cantitati suficiente de fibre vegetale, prin consum crescut de fructe (pere, mere, zmeura), de legume (mazare, varza de Bruxelles), tarate de grau, cereale, paine integrala si graham
– consumul crescut de lichide: 6-8 pahare de apa pe zi, deoarece fibrele absorb apa (apa reduce consistenta materiilor fecale)
– program regulat de exercitii fizice: mersul pe jos, ciclismul sau inotul mentin tranzitul intestinal.
Totusi, nu este usor sa se asigure o cantitate suficienta de alimente bogate in fibre; se vor adauga laxative de volum ce contin metilceluloza sau psyllium (o fibra insolubila) de tipul Citrucel, FiberCon si Metamucil, laxative usoare care nu produc iritarea mucoasei intestinale, fiind sigure in administrarea pe termen lung. Pentru o eficienta crescuta suplimentele de fibre se administreaza inainte sau in timpul mesei. Desi multora li se poate parea neplacut gustul sau textura suplimentelor de fibre, acest inconvenient este anulat de eficienta si siguranta produsului.
Se vor administra laxative de tipul Dulcolax (Bisacodyl) numai la recomadarea medicului.
Nu toti specialistii recomanda administrarea de suplimente de fibre pentru a controla constipatia, deoarece la anumiti pacienti se pot accentua simptomele SCI (de ex: balonarea). Se recomanda ca suplimentele de fibre sa fie adaugate dupa sfatul medicului, progresiv, pentru a preveni aparitia balonarii.
In caz de diaree trebuie limitat consumul sau eliminate:
– alcoolul
– cafeina continuta in cafea, ceai negru, cola si ciocolata
– nicotina
– alimentele care baloneaza, producatoare de gaze precum: fasolea, broccoli, varza si merele
– alimentele bogate in lactoza: laptele, branza sau smantana
– alimentele condimentate ca salsa sau alte mancaruri traditonale cu boia iute
– citricele care au continut crescut de acid
– alimentele grase: sunca, unt, ulei
– bauturile carbogazoase, deoarece acestea baloneaza
– guma sau bomboanele fara zahar deoarece au continut crescut de indulcitori artificiali (sorbitol).
Se elimina din alimentatie cate un aliment sau o bautura pentru a observa daca se imbunatateste simptomatologia, in caz contrar nu are sens ca acest aliment sau bautura respectiva sa fie eliminat din dieta. Se poate cere sfatul unui dietician inaintea instituirii dietei.
Dupa consumul de alimente care contin lactoza pot apare simptomele sindromului de intoleranta la lactoza (gaze, dureri abdominale, balonare). Trebuie suplimentat aportul de calciu in cazul in care sunt excluse din alimentatie laptele si produsele lactate. Se accepta consumul de iaurt, deoarece lactoza este digerata de catre culturile bacteriene continute in iaurt.
Se recomanda ca mesele sa fie luate intr-un mediu placut, relaxant, nu pe fuga, fara sa se inghita aer (se accentueaza balonarea).
