Cum ne “ataca” batranetea si vine incet si sigur fara sa o cerem!

Albirea parului este determinata genetic. Ea se produce mai rapid la rasa caucaziana si mai tarziu la cea asiatica.

Si unghiile se modifica odata cu varsta. Cresc mai incet, isi pierd luciul si devin casante. Pot sa devina galbene si opace.

Auzul

Acuitatea auditiva scade treptat, in special pentru sunetele cu frecventa inalta, si mai ales in cazul persoanelor care au fost expuse la zgomote de-a lungul vietii. Acest fenomen poarta numele de presbiacuzie. S-a estimat ca 30% din populatia de peste 65 de ani prezinta dizabilitati auditive importante.

Acuitatea auzului incepe sa scada treptat de la 50 de ani, probabil datorita modificarilor nervului auditiv. In plus, se poate adauga si capacitatea redusa a creierului de a procesa sunetele. Dopurile de cerumen sunt o alta cauza frecventa a tulburarilor de auz si sunt mai frecvente odata cu inaintarea in varsta.

Zgomotele anormale (tinitus) sunt destul de frevent intalnite la vartnici si sunt un semn al pierderii moderate a auzului.

Vazul

Modificarile de varsta legate de vedere incep de la 30 de ani. Ochiul varstnicului produce mai putine lacrimi, ducand la o senzatie inconfortabila de uscaciune. Solutia este utilizarea picaturilor sau a lacrimilor artificiale.

Toate structurile ochiului se modifica cu varsta. Corneea devine mai putin sensibila, astfel incat anumite leziuni pot fi scapate din vedere. La varsta de 60 ani, pupilele au o treime din dimensiunea pe care o aveau la 20 de ani. Pupila reactioneaza de asemenea mai incet la intuneric si la lumina.

Gustul si mirosul

Numarul papilelor gustative incepe sa scada la 40-50 de ani la femei si la 50-60 de ani la barbati. Papilele gustative ramase incep sa se atrofieze. Daca se pierde senzatia gustativa, gusturile dulce si sarat sunt primele care dispar, iar amar si acru persista putin mai mult.

Productia de saliva scade cu inaintarea in varsta. Gura devina mai uscata si inghitirea mai dificila. Digestia este ingreunata si poate sa creasca incidenta problemelor dentare.

Simtul mirosului incepe sa scada dupa varsta de 70 de ani. Acest lucru se datoreaza pierderii terminatiilor nervoase de la nivelul nasului.

Odata cu imbaranirea pot fi diminuate si perceptia vibratiilor, senzatia de rece-cald, presiunea sau atingerea. Dupa varsta de 50 de ani, multe persoane au o sensibilitate redusa la durere. Este posibil ca aceste modificari sa se datoreze fluxului de sange scazut la nivelul receptorilor, creierului sau maduvei spinarii.

Inima

Inima are un sistem natural de pacemaker care ii controleaza bataile. O parte din acest sistem poate dezvolta fibroza si apar depozite de grasime odata cu varsta. Pacemakerul natural, nodulul sinoatrial, pierde cateva dintre celulele sale, rezultand un ritm mai scazut al batailor inimii.

Poate sa apara o usoara crestere a dimensiunilor inimii, in special a ventriculului stang. Peretele inimii se ingroasa, iar cantitatea de sange care ajunge la acest nivel scade, in ciuda dimensiunilor marite ale acesteia.

Printre modificarile normale ale inimii se numara si prezenta pigmentului de varsta, lipofuscina.

Celulelele musculare cardiace degenereaza treptat. Valvele inimii, care controleaza directia de curgere a sangelui, se ingroasa si devin mai rigide. La auscultatia cordului, un suflu cauzat de ingrosarea valvelor cardiace este frecvent la varstnici.

Vasele de sange

Receptorii, numiti baroreceptori, monitorizeaza presiunea sangelui si asigura mentinerea constanta a acesteia in timpul miscarii si a desfasurarii diferitelor activitati. Baroreceptorii devin mai putin sensibili odata cu varsta. Aceasta situatie explica de ce multi varstnici prezinta hipotensiune ortostatica.

Peretii capilarelor se ingroasa treptat, scazand schimbul de substante nutritive si produsi de metabolism la acest nivel.

Principala artera, aorta, devine mai groasa, mai putin flexibila, probabil datorita schimbarilor ce apar in tesutul conjunctiv din peretele vascular. Tensiunea arteriala creste, iar inima va trebui sa munceasca mai mult, generand hipertrofie (ingrosarea muschiului cardiac). Si celelalte artere devin mai groase si mai rigide. In general, varstnicii prezinta o tensiune arteriala crescuta moderat.

Sangele

Imbatranirea se caracterizeaza si prin reducerea apei totale din organism. Exista mai putine fluide in torentul sanguin si in consecinta un volum sanguin redus.

Numarul celulelor rosii din sange (corespunzator si hemoglobina si hematocritul) e scazut. Aceasta situatie genereaza aparitia oboselii.

Plamanii

Dupa 20 de ani numarul alveolelor respiratorii incepe sa scada, alaturi de capilarele pulmonare corespunzatoare. Plamanii devin mai putin elastici, mai putin capabili de contractie si expansionare, datorita reducerii unei proteine tisulare numita elastina.

Forta maximala generata in inspir sau expir scade cu varsta, pe masura ce diafragmul si muschii dintre coaste (intercostali) devin tot mai slabi. Drept consecinta, cantitatea de oxigen care trece din aer in sange scade. Varstnicii au niveluri scazute cronic de oxigen, cu o toleranta scazuta la boli drept consecinta, abilitate scazuta de efort, scheme anormale de respiratie, inclusiv apnee in somn (episoade de oprire a respiratiei in timpul somnului), risc crescut de infectii precum pneumonie sau bronsita.

Rinichii

Numarul unitatilor de filtrare din rinichi (nefroni) scade. Masa totala renala scada cu varsta.Vasele de sange care deservesc rinichiul devin mai rigide si filtrarea sanguina renala se reduce.

Vezica urinara

Tesutul elastic din structura vezicii devine rigid, vezica devenind mai putin flexibila. Musculatura slabeste si vezica nu se goleste complet.

In cazul femeilor, slabiciunea musculara poate sa duca la pierderea pozitiei normale a vezicii si a vaginului (prolaps), care poate bloca uretra. In cazul barbatilor, uretra poate fi blocata de o glanda prostatica marita.

Modificarile ce apar la nivelul rinichilor odata cu varsta le scade capacitatea de a concentra urina si de a retine apa. Deshidratarea apare frecvent pentru ca varstnicii isi pierd senzatia de sete. Deshidratarea se agraveaza daca persoana in cauza reduce ingestia de lichide in incercarea de a controla problemele de contentie urinara.

Infectiile tractului urinar sunt frecvente la batrani datorita pe de o parte golirii incomplete a vezicii, iar pe alta parte datorita modificarii ehilibrului chimic de la nivelul tractului urinar.

Rinichiul varstnicului este mai susceptibil de a dezvolta reactii adverse medicamentoase. Antiinflamatoarele nonsteroidiene si anumite medicamente pentru inima precum inhibitorii enzimei de conversie pot cauza insficienta renala acuta in unele cazuri. De aceea, este important sa se efectueze analize de laborator de rutina cand aceste tipuri de medicamente sunt utilizate.

Oase si muschi

Densitatea osoasa scade la persoanele in varsta, in special la femei post menopauza, datorita faptului ca osul pierde calciu si minerale. Oasele sunt mult mai fragile, predispuse la fracturi.

Discurile intervertebrale de la nivelul coloanei se deshidrateaza odata cu varsta, devin mai subtiri si, in consecinta, inaltimea trunchiului si respectiv inaltimea corporala scad. Coloana isi accentueaza curburile, pot sa apara pinteni ososi.

Articulatiile devin mai putin flexibile. Lichidul intraarticular scade, cartilajele oaselor invecinate se freaca si incep sa se erodeze. Se pot depune minerale in anumite articulatii (calcificari). Cel mai frecvent se intampla la nivelul articulatiei umarului.

La nivelul articulatiilor soldului si genunchilor apar modificari degenerative, de uzura. Articulaltiile de la nivelul degetelor isi pierd cartilajul, iar oasele se subtiaza treptat. Modificarile articulare ale degetelor sunt mai frecvente la femei si pot avea si o componenta ereditara.

Gradul si intinderea modificarilor musculare par a fi determinate genetic. Lipofuscina si depozite de grasimi se depun in muschi odata cu varsta. Fibrele musculare se retracta. Tesutul muscular poate fi inlocuit cu tesut fibros, lucru mai evident la nivelul mainilor, care par subtiri si osoase.

Modificarile de la nivelul tesutului muscular, combinate cu cele de la nivelul sistemului nervos, duc la scaderea tonusului muscular si a abilitatii muschilor de a se contracta.

Mersul devine mai incet, instabil. Oboseala apare mult mai repede si energia organismului scade.

Somnul

Ciclul somnului cuprinde perioade de somn fara vise superficial si profund ce alterneaza cu perioade de visare active (REM). Acest ciclu se repeta de mai multe ori de-a lungul unei nopti. Odata cu imbatranirea, modelul de somn se schimba. Varstnicii adorm mai greu si se trezesc deseori in timpul noptii. Perioada totala de somn ramane aceeasi sau scade usor (6,57 ore pe zi). Scade perioada de somn profund, fara vise. Trezirile repetate se pot datora nevoii de a urina (nicturie), anxietatii, disconfortului si durerilor cauzate de bolile cronice.

Tu ce ai facut azi sa opresti degradarea ta, sa imbatranesti mai lent?

Voteaza si apreciaza cum ti-a folosit !
Foarte NemultumitNemultumitOKMultumitFoarte Multumit ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...
Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila
Diete Sanatoase pentru orice zi

Cateva Tratamente Naturiste utile