Hipertensiunea arterială  (HTA)

   Reprezintă o creştere constantă a tensiunii arteriale (TA) sistolice la peste 140 mmHg sau / şi a celei diastolice la valori de peste 90 mmHg, la o persoană fără tratament anti-HTA, adultă, conform schemei de mai jos :

 

Cuprins 1 CATEGORIE 2 TA SISTOLICĂ 3 TA DIASTOLICĂ 3.0.1 CAUZELE  HTA CATEGORIE	TA SISTOLICĂ	TA DIASTOLICĂ
	(mm Hg)	(mm Hg)
Optimală	sub 120	sub 70
Normală	sub 130	sub 85
Peste normal	130-139	85-89
HTA de graniţă	140-149	90-94
HTA gr. I (uşoară)	140-159	90-99
HTA gr. II (moderată)	160-179	100-109
HTA gr. III (severă)	peste 180	peste 110
HTA malignă	orice valoare	130 şi peste
HTA sistolică izolată	peste 140	sub 90

CAUZELE  HTA

 

• Genetic . Se recunoaşte că HTA are o agregare familială, în anumite familii, în care pe parcursul generaţiilor, au existat “din tată-n fiu” valori crescute ale TA;
• Depunerile de colesterol de pe vasele de sânge. La valori de peste 200 mg/ 100 ml sânge, colesterolul se depune pe vase, îngustându-le şi determinând consecutiv HTA. La valori de sub 160 mg/ 100 ml sânge, colesterolul se “spală” de pe vase, mai ales în prezenţa niacinei ( vitamina B₃), a vitaminei C şi a exerciţiului fizic. Atenţie la “recordmenii” în colesterol : inimă, creier, ficat, rinichi, unt, ouă, piele, grăsime animală de orice fel, moluşte şi crustacei. Dacă aveţi HTA, scădeţi drastic consumul acestor produse enumerate, sau evitaţi-le !
• Dacă LDL-colesterolul ( supranumit “colesterolul rău”, adică un transportor de colesterol de la ficat la vase ), are valori de peste 190-200 mg / 100 ml sânge, există un risc mare de depunere aterosclerotică cu HTA consecutivă; la fel se comportă şi un HDL-colesterol (supranumit “colesterolul bun”, sau transportorul care ia colesterolul din periferie şi de pe vase, ducându-l la ficat) sub 40 mg/ 100 ml, cât şi dacă trigliceridele (grăsimile) sangvine sânt peste 180 mg / 100 ml sânge ;
• Stresul determină şi el creşteri ale valorilor TA, prin creşterea frecvenţei cardiace şi prin reducerea diametrului vascular util, în urma unor descărcări crescute de noradrenalină şi adrenalină din glandele suprarenale ;
• Sarea de bucătărie (NaCl) umflă vasele spre înăuntru. Acest fenomen are loc atât în peretele vascular, cu o scădere a diametrului acestuia, cât şi în ceea ce priveşte volumul circulant, care va creşte, alături de valorile TA. Scăzând cantitatea de sare din alimentaţie, mai ales la persoanele predispuse genetic la HTA, doar această măsură constituie un factor de importanţă deosebită către normalizarea TA. Carnea şi alimentele de origine animală conţin în ele însele cantităţi mari de sare. Reciproc, orice produs de origine vegetală conţine cantităţi reduse de sare (cu excepţia murăturilor). De aceea trecerea de la dieta omnivoră spre vegetarianismul cât mai strict, are întotdeauna efecte extrem de benefice din acest punct de vedere. Persoanele de culoare, datorită originii lor africane (în Africa se găsea extrem de rar sare, aceasta folosindu-se cu secole în urmă ca monedă de schimb. Când au fost luaţi negrii din habitatul lor şi duşi în cele 2 Americi, şi-au început să consume sare “normal”, au dezvoltat valori foarte mari ale TA. Corpul acestora era obişnuit genetic să reţină orice cantitate, cât de mică de sare, iar când a avut de unde reţine, a păstrat cam tot fără a mai elimina ceva), chiar azi, la sute de ani distanţă de acele vremuri, dacă nu sunt atenţi la consumul de sare, ei vor avea serioase probleme de sănătate datorită HTA. În plus, la acest tip populaţional, o restricţie de sare, sau un tratament care să aibă în vedere eliminarea sării din organism, va da răspunsul cel mai favorabil spre normalizarea valorilor TA. Chiar dacă nu adăugăm deloc sare alimentelor pe care noi le consumăm, tot ne vom asigura necesarul da sare zilnic din acele alimente ! ;
• Alcoolul consumat zilnic într-o cantitate cât de mică, chiar un păhărel, nu contează din ce băutură, în maxim 5 ani (dar de obicei în 3), va da creşteri semnificative ale TA;
• Obezitatea se însoţeşte deseori de ascensiuni ale TA. La femei, înainte de menopauză, se pot înregistra obezităţi de gr. II şi III, fără răsunet vascular sau HTA. Acest lucru se datorează protecţiei hormonale (estrogenice) a vaselor de sânge. Odată menopauza instalată, ritmul de “recuperare” a diferenţei femei-bărbaţi diminuă treptat, cu tendinţa de egalizare a riscului cardio-vascular la 5-10 ani post-menopauză;
• Fumatul acţionează pe vase în sensul creşterii TA, prin măcar 4 mecanisme : creşte colesterolul, LDL-C şi adezivitatea pereţilor vasculari la colesterol şi grăsimi (ce se vor depune aderând la un “mordant” lipicios), scade calibrul vascular direct prin intermediul nicotinei şi indirect prin stimularea eliberării hormonilor de stres, noradrenalina şi adrenalina ;
• Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) face ca un ventricul stâng mare să pulseze cu putere sângele în arterele corpului. O presiune arterială crescută determină microfisuri la nivelul peretelui interior al arterelor (intima), care se vor acoperi cu colesterol, sau / şi se vor fibroza cicatricial. Atenţie la sportivii de performanţă, la persoanele care prestează munci fizice grele, cât şi la cei care „fac sală”, deoarece pot dezvolta în timp valori (din ce în ce mai) mari ale TA, tocmai datorită dezvoltării compensatorii (determinate de efort) a ventriculului stâng. La aceste persoane este indicat un examen EKG şi controlul valorilor tensionale cam la 6-9 luni. Creşterea constantă a dimensiunilor ventriculului stâng şi / sau a valorilor TA impune oprirea exerciţiilor fizice intense şi chiar a celor moderate, pentru o perioadă variabilă, între 1-5 ani în funcţie de valorile HVS şi ale HTA ;
• Fără a se cunoaşte prea bine cauza acestei HTA, se ştie că aproximativ 6% dintre gravide dezvoltă pe parcursul sarcinii o HTA pasageră, uneori cu valori mari şi risc nu doar obstetrical, ci şi vital, atât pentru mamă, cât şi pentru făt. Această HTA, după sarcină se remite cam întotdeauna fără nici o intervenţie ; brusc a apărut şi tot brusc va dispărea ;
• Endocrine, în boli ca diabetul zaharat, hipertiroidia, hipotiroidia, boala Cushing, feocromocitom etc. HTA de cauză endocrină (cu excepţia diabetului zaharat), reprezintă una din cauzele foarte rare ale acestei boli ;
• Rinichiul-organul “egoist”. Cei 2 rinichi primesc circa 20% din debitul cardiac de repaus. Dacă are loc o îngustare a diametrului arterelor renale care-i hrănesc, fie unilateral, fie bilateral, rinichiul afectat va descărca în circulaţia sangvină o substanţă (renina), cu un important efect vasoconstrictor şi stimulator al producerii a încă unui hormon (aldosteron), acesta din urmă determinând retenţia de apă şi sodiu (Na⁺) în vase. Consecutiv acestor mecanisme, TA se va ridica, rinichiul va avea o perioadă de timp sânge (presiune de perfuzie), dar o TA mare va “lipi” colesterol şi mai puternic de vase, scăzând şi mai mult diametrul vascular. Rinichii iar descarcă renină şi astfel cercul vicios va merge până se vor atinge TA gigant (de peste 200 mmHg pentru TAmax) cu riscul ca artera renală să se obtureze, dând în timp insuficienţa renală.

  

TRATAMENTUL  HTA

 

Se va începe după determinări repetate ale valorilor TA, când aceasta persistent atinge niveluri de măcar 160/90 mmHg. Tratamentul este :

      – medicamentos, frecvent necesar, dar nu rezolvă cauza HTA. El este grevat de multiple efecte secundare, acest lucru fiind valabil şi pentru preparatele noi şi moderne. Există până-n prezent 11 clase terapeutice cunoscute (alfa-blocante, beta-blocante, ganglioplegice, inhibitoare simpatice prin acţiune centrală, blocante ale recaptării Serotoninei, blocante ale terminaţiilor simpatice, vasodilatatoare musculotrope, inhibitori ai enzimei de conversie ai Angiotensinei II, blocante ale receptorilor Angiotensinei II, diuretice, blocante de Calciu), fiecare dintre ele având mulţi reprezentanţi. Tratamentul medicamentos al HTA se  face fie în monoterapie (folosind doar un singur medicament), fie asociind 2-3 medicamente (rar 4), din clase diferite. Niciodată nu se asociază medicamente din aceeaşi clasă terapeutică, sau care să aibă acelaşi mod de acţiune. Asocierea medicamentoasă este benefică, datorită faptului că vor fi  necesare doze mai mici din fiecare medicament, efectele secundare vor fi reduse, cele 2 medicamente se pot potenţa ca efect antihipertensiv, fiind în stare uneori să-şi anuleze reciproc din efectele secundare. Tratamentul medicamentos costă şi trebuie făcut zi de zi toată viaţa fără pauză !!! (nu uitaţi nici un cuvânt din această ultimă frază !). Nu există HTA care să nu poată fi scăzută / coborâtă medicamentos, dar scăderea valorilor TA va trebui să se facă lent, blând, uşor, în timp, pe măsura toleranţei pacientului.

   Astfel, la un pacient cu o TA de 220/120 mmHg, îi voi scădea încet TA, crescând doza doar dintr-un medicament. Săptămâna aceasta i-o scad la un 190/100 mmHg; îl întreb cum tolerează noua valoare tensională, şi dacă e bine peste 3-4 săptămâni, tentez o nouă scădere uşoară de tensiune, să zicem la 160/90 mmHg. Iar îl întreb de toleranţă. La acest nou nivel al TA pacientul va putea fi lăsat o perioadă mai lungă, de circa 1-2 luni, pentru ca apoi să se încerce scăderea la valoarea normală a TA, de cel mult 140/90 mmHg.

   O menţiune specială merită făcută pentru acele HTA, în care TA max. e de peste 200 mmHg. Şansa ca un vas arterial să “explodeze” la valori de sub 200 mmHg este foarte redusă, chiar pentru vase slăbite de ATS, dar această şansă creşte brusc la valori de peste 200 mmHg, când din punct de vedere medical se consideră că suntem în faţa unei urgenţe hipertensive, iar această stare se va trata ca atare. La astfel de valori există un risc primordial pentru arterele cerebrale, oculare (dar nu numai) şi de aceea TA va fi scăzută repede la valori apropiate de 200 mmHg, dar sub această valoare. Se preferă în acest sens medicamentele care desfac (dilată) arterele, în locul celor care ar scoate volum, deoarece un vas sclerozat e menţinut deschis de o presiune crescută. Dacă eu voi scoate volum, există riscul colabării şi al închiderii vasului respectiv, factorul primordial care-l ţinea deschis (HTA), diminuând sub tratament. Astfel pot surveni infarcte periculoase, preponderent la nivelul vaselor cerebrale, dar şi-n alte teritorii vasculare.

   Atrag atenţia pacienţilor cu HTA : NU VĂ JUCAŢI CU/ DE-A TENSIUNEA !!! Într-o zi vă va fi fatală ( şi acea zi nu se va lăsa prea mult aşteptată ) sau în cel mai “fericit” caz, grav invalidantă (paralizii).

     – nemedicamentos, rezolvă în peste 90-95% din cazuri HTA, acţionând profund şi intim reparator pe cauza HTA. Din păcate, prea puţini pacienţi sunt dispuşi să-l accepte, deşi corect condus, el vindecă  HTA, neavând nici un efect secundar şi fiind gratuit. E bizar şi ciudat în acelaşi timp, nu-i aşa ? În ce constă acest tratament ?

• se va exclude orice aliment de tip “petrol” din modul meu de viaţă şi viciile : fumat, alcool, cafea, sare (într-o primă fază se reduce consumul, pentru ca apoi dacă e cazul aceasta va fi exclusă), prăjeli, afumături, carnea grasă, cât şi recordmenii alimentari în colesterol ;
• stresul va fi redus ;
• Atenţie ! Dieta vegan (vegetarian pură) duce la normalizarea HTA, într-un ritm de 1-2 cmHg pe lună ;
• Exerciţiul fizic progresiv, acţionează pe toate cele 4 mecanismele descrise la început ca fiind generatoare de HTA.NICI UN MEDICAMENT NU ARE ACEASTĂ CAPACITATE !!!

Exerciţiul fizic scade în timp frecvenţa cardiacă, dilată vasele de sânge (prin acidul lactic pe care-l produce), e cel mai important “scăzător” al colesterolului şi “crescător” al HDL-colesterolului, opunându-se ATS, prin transpiraţia consecutivă se elimină din vase sare şi apă, iar prin inducerea secreţiei de molecule de plăcere de la nivelul creierului (endorfine, dinorfine, encefaline etc.), îl determină pe acesta să nu dea impulsuri vasoconstrictoare ci vasodilatatoare către sistemul arterial. Exerciţiul fizic regulat reduce în timp şi capacitatea inimii de a bate neregulat, regularizându-i ritmul;

• consumul zilnic de soia determină scăderea colesterolului datorită proteinei de o deosebită valoare,  şi datorită acizilor graşi (AG) omega 3 şi omega 6 pe care-i conţine;
• alimentaţia bogată în fibre vegetale (pâine graham, pâine integrală, banane, fulgi de orice fel, dar mai ales cei de ovăz etc.), scade sinteza hepatică a colesterolului şi-i reduce absorbţia intestinală;
• alimentaţia bogată în magneziu (Mg^2*) ; practic orice plantă cu frunze verzi, are un efect blocant de Calciu la nivel arterial, cu reducerea consecutivă a valorilor TA. S-a demonstrat că pacienţii care prezintă HTA au concentraţii sangvine mai mici de Calciu, Magneziu, Cupru şi Fosfor decât subiecţii normali. Concluzia firească este de a suplimenta dieta acestor persoane cu mineralele enumerate ;
• normalizarea greutăţii atrage după sine la persoanele care anterior au fost supraponderale sau obeze, o diminuare semnificativă a TA. În acest sens se vor reduce mult sau se vor anula alimentele care furnizează mai mult de 300 kcal/ 100 g produs şi se vor consuma preferabil doar alimente sub 200 kcal/ 100 g produs; se va creşte timpul alocat exerciţiului fizic la cîteva ore pe zi (lent-progresiv şi nu brusc !).

   Dacă se vor combina cât mai multe mijloace nemedicamentoase dintre cele descrise mai sus, este foarte puţin probabil să nu se obţină normalizarea TA. Cei mai importanţi factori de normalizare nemedicamentoasă ai TA sunt: exerciţiul fizic, dieta vegan şi renunţarea la orice fel de viciu.

   Practic, orice metodă care va determina dilatarea vaselor şi spălarea acestora de colesterol, va fi utilă în tratamentul HTA : vitamina C, fibrele vegetale scurte şi solubile, proteina din soia, Mg^2*, niacina, exerciţiul fizic. Reciproc, orice lucru care-mi va înfunda vasele (fumat, grăsimi, margarină, prăjeli, afumături, carnea grasă, recordmenii în colesterol, ca să dau doar câteva exemple), este susceptibil ca în timp să-mi provoace HTA.

   Este complet greşită şi periculoasă concepţia “Mă doare capul, iau un Antinevralgic !”. Durerea de cap are circa 200 de cauze, dar “Atenţie !” şi HTA se poate manifesta printr-o “banală” durere de cap. Antinevralgicul conţine şi 50 mg per comprimat de Cafeină, ceea ce va da o creştere a frecvenţei cardiace, sporind suplimentar o HTA mai mult sau mai puţin cunoscută, cu riscurile de rigoare. Este recomandabil un tratament cauzal al oricărei boli (chiar şi al durerii de cap) şi nu unul simptomatic. În acest sens este demnă de ilaritate pilda următoare.

   Nu neglijaţi, nu amânaţi şi nu trataţi superficial o HTA, pentru că vă poate costa viaţa, ea având un risc vital major. Dar e radical curabilă prin tratament atât nemedicamentos cât şi medicamentos. N-o “trataţi” cu….indiferenţă !!! Este de preferat ca la persoanele care au o ascendenţă în strămoşi a HTA, să se încerce întâi schimbarea stilului de viaţă (dar ţinându-se riguros cont de cele enumerate mai sus) şi doar apoi, dacă această metodă n-a dat roade (ceea ce e puţin probabil), să se recurgă la pastile. Prea adesea pacientul este transformat încă din start, datorită unui medic neavizat, într-un înghiţitor cronic de pastile, sau reciproc un pacient, preferă viciile, sedentarismul şi alimentaţia nesănătoasă, dar va fi un conştiincios client-abonat al firmelor de medicamente. Deh, trebuie să trăiască şi aceştia pe lângă noi (că dacă am fi toţi vegetarieni şi sportivi, ei ar falimenta în masă !).

   La valori egale şi peste 200 mmHg pentru TA max. însă, întâi se vor lua pastile, TA va fi adusă la o limită cât mai apropiată de cea normală, şi concomitent se va schimba şi stilul de viaţă (fireşte, dacă pacientul doreşte acest lucru !). Odată cu scăderea valorilor tensionale, se vor reduce progresiv şi dozele de medicament, DAR SUB STRICTĂ SUPRAVEGHERE MEDICALĂ ŞI NU OPŢIONAL, până la eliminarea lor completă.

   Fie că va fi urmat un tratament medicamentos, fie unul nemedicamentos, acesta va trebui luat toată viaţa, zi de zi, fără pauză. HTA poate fi învinsă şi ţinută sub control prin tratament. Totul depinde de dvs. şi de modul dvs. de viaţă, dar şi de un medic competent care să vă conducă corect acest tratament. HTA este o boală încă subdiagnosticată şi insuficient tratată.