Ceai Marul Lupului

Prospect Ceai din Marul Lupului

Sharing

Ceai din Marul Lupului

Aristolochia clematitis -aceasta planta a fost utilizata înca din Egiptul antic pentru muscaturile de sarpe si mai târziu a fost folosit în promovarearea contractiilor uterine la nastere.
Vom prezenta câteva afectiuni la care foloseste aceasta planta:
– piele (are cele mai bune rezultate pentru regenerarea tesuturilor pielii): eczeme, dermatoze, infectii cu ulceratii, rani taieturi, arsuri, opariri, regenerareapielii(stimularea colagenului si elastinei), stimuleaza formarea de noi celule;
– circulatie: ulcer varicos;
– aparatul gastrointestinal: hemoroizi externi, colon iritat;
– aparatul genital la femei: reglarea ciclului, sterilitate, vaginite, trichomoniaze, pruritvaginal, candidoze, vulvite, gonoree, fibrom uterin, chisturi ovariene, chisturi mamare, infectii mamare (galactoforite, fisuri mamelonare, limfangite, abcese).
– aparat genital masculin

Efect terapeutic:     

diaforetic, febrifug, antiinflamator, antibacterial, antifungal, depurativ anticancerigen.

Ceai Marul Lupului
Ceai Marul Lupului

Mod de întrebuintare:

produsul se poate prezenta sub forma de: ceai, tinctura sau alifie.
Se va utiliza astfel:
Infuzia:peste o lingurita de marul lupului introducem 250 ml. apa clocotita, lasându-se cuvasul acoperit pâna ce va deveni caldut, se strecoara cantitatea si se va utiliza pentru fiecareafectiune separat : spalerea, dezinfectarea, tamponarea si comprese pe locului afectat.
Peste o lingura de marul lupului se introduc 250 ml. apa clocotita, se lasa cu vasul acoperit, când este caldut se strecoara si se va tampona locul afectat cât mai des,peste noapte se vor pune comprese pentru urmatoarele afectiuni: eczeme, dermatoze, infectiicu ulceratii, rani, taieturi, arsuri de orice fel, regenerarea pielii, stimularea formarii de noicelule, ulcer varicos.
Pentru aparatul genital la femei dupa acelasi mod de întrebuintare, dar  se vor face spalaturi (cu irigatorul) seara la culcare si se vor consuma în paralel combinatiile de plante pentru uz intern, pentru afectiuni ginecologice.

Tinctura: -alcoolica (38% alcool cereale) se va adauga câte o lingurita, în Ceai de Marul Lupului pentru: comprese, spalari, tamponari în diverse afectiuni.
Pentru colon iritat câte olingurita de tinctura in fiecare ceai pentru clisme.
Pentru: spalaturi vaginale câte o lingurita de tinctura în ceaiul de marul lupului.

Alifia: în combinatie cu sunatoarea sau galbenelele. Este indicata pentru hemoroizi externi,fisuri anale, rani, arsuri, opariri, boli de piele, ulcer varicos, plebite si varice, infectii mamare.
Se aplica în pelicula fina la locul afectiunii.

Atentie: a nu se depasi doza, planta contine o substanta otravitoare asemanatoare colicinei alcaloide!!!

A nu se lasa la indemâna copiilor !

Aristolochia clematitis, așa numita `Buruiană atomică` sau buruiană de remf, cum este ea denumită pe malul Dunării, curcubeţică, cum este ea denumită în sudul Moldovei, şi Mărul lupului, cum este ea denumită în vestul ţării, este, de departe, cea mai puternică plantă medicinală din România. 
Mărul lupului creşte prin culturi, la margini de câmp şi prin locuri virane. Are frunze ca ale fasolei, flori galbene şi miros înecăcios. Este rezistentă la bolile şi dăunătorii plantelor, chiar şi la ierbicide. Deşi considerată mult timp nefolositoare, cercetările fitoterapeutice din ultimii ani au adus această buruiană în topul plantelor medicinale care vindecă boli grave, atât externe, cât şi interne. 
Mărul lupului este utilizată încă din cele mai vechi timpuri. Primele consemnări despre folosirea ei în scopuri medicinale datează de acum 5000 de ani, din Egiptul antic, unde ea era denumită `iarba cobrei`, întrucât era singurul remediu eficient contra veninului cobrei. Tot în Egipt era administrată pentru tratamentul infecţiilor pielii, pentru vindecarea rapidă a muşcăturilor de animale şi insecte, precum şi pentru a apăra oamenii de epidemii. 
Vechii gali foloseau Mărul lupului pentru tratarea tumorilor şi a oricăror excrescenţe apărute pe corp. 
În Evul Mediu, în Spania, planta era remediul de taină al cavalerilor, care o foloseau pentru a-şi trata rapid rănile primite în luptă şi pentru a preveni infecţiile, care în vremurile acelea erau fatale. 

Mărul lupului este recunoscută ca fiind planta anticancer şi antihepatită virală! 

Folosire şi mod de administrare! 

– Sub formă de cremă/unguent şi tinctură, pentru folosire externă, planta mărul lupului tratează: condilomatoza/vegetaţiile veneriene, infecţiile cu trichomonas, candida şi orice altă ciupercă, cancerul de piele, cicatricile cheloide, rănile în curs de vindecare, dermatozele, acneea infecţioasă, ulcerul varicos, eczemele umede şi uscate, psoriazisul, pitiriazisul, crăpăturile şi bătăturile în călcâie, urticaria, zona zosterul, herpesul labial şi genital, hemoroizii externi, nodulii mamari, arsurile de orice tip, lichenul scleroatrofic, fisurile anale şi, în general, orice afecţiune dermatologică bacteriană, fungică, parazitară, virală şi nu numai. 

Sub formă de cremă/unguent Mărul lupului se comercializează, de regulă, în combinaţie cu gălbenele, rostopască şi/sau arnică! 
Mod de administrare: În aplicaţiile externe, pentru tratarea diverselor afecţiuni, se foloseşte atât crema/unguentul cu Mărul lupului, cât şi tinctura cu Mărul lupului, astfel: pe o perioadă de minim 3 săptămâni, în regim zilnic, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, se tamponează zona sau zonele de piele afectate cu puţină tinctură şi se aşteaptă cinci minute, după care se aplică o cantitate optimă de cremă/unguent şi se masează gentil pentru favorizarea absorbţiei. 
ATENŢIE! Utilizarea externă a mărului-lupului, sub formă de cremă, unguent şi/sau tinctură, eventual chiar şi sub formă de cataplasmă, se poate face şi fără directa îndrumare şi supraveghere a unui medic fitoterapeut, pentru că nu prezintă toxicitate şi reacţii adverse. 

Sub formă de ceai, tinctură, clismă sau vin medicinal, pentru folosire internă, planta mărul lupului tratează: alergodermitele, cancerul de esofag, limbă, laringe, colon, plămâni, prostată, rect, faringe, piele şi sânge; cancer genital şi infecţiile microbiene, parazitare (unele zoonoze), virale şi fungice (infecţii cu streptococ, stafilococ, candida, neisseria, virusul hepatitei C etc.). 
ATENŢIE! Mărul lupului se administrează intern, oral, doar cu avizul unui medic fitoterapeut şi sub stricta supraveghere medicală a acestuia, deoarece poate fi toxic la depăşirea unei anumite doze – doză stabilită în funcţie de greutatea corporală, în plan principal, şi în funcţie de gravitatea şi stadiul bolii, în plan secundar. 
Intoxicaţia cu Mărul lupului apare la adulţi atunci când se depăşeşte doza de 6 grame pe zi şi se manifestă prin următoarele simptome: greaţă, vărsături, scaune numeroase (uneori sangvinolente), urinări dese, inflamaţii severe ale rinichilor, tulburări circulatorii şi scăderea poftei de mâncare. 
În doze mici, de până la 1, 5 g pe zi pentru un adult, administrat o perioadă limitată de timp (3-4 săptămâni), mărul- lupului nu prezintă niciun pericol, însă. 

Dnul fitoterapeut Fănică Voinea Ene, preşedintele Fundaţiei `Terapia Naturistă`, din Vălenii de Munte, spune: `Mărul lupului are puternice efecte imunostimulatoare. Principiul activ imunostimulator secretat de plantă este acidul aristolochic, care, separat de celelalte substanţe active ale plantei şi la doze peste anumite limite, este foarte toxic pentru ficat, favorizând chiar apariţia tumorilor hepatice. Într-adevăr, mărul lupului are efecte toxice, dar aici este vorba de doze.

Până la limitele respective, mărul lupului este un foarte bun medicament anticancer, cu efecte de stimulare a imunităţii, în special a fagocitozei – una din fazele principale ale procesului imunitar. Totodată, are şi efecte antitumorale, de lizare a tumorilor. Iată două efecte nemaipomenite ale acestei plante, singura condiţie fiind respectarea dozelor administrate în funcţie de greutatea corporală şi de gravitatea tumorilor sau tipului de cancer. În mărul lupului, alături de acidul aristolochic, care, aşa cum am spus, în doze mari chiar poate genera cancer, sânt şi alte substanţe şi principii active care acţionează sinergic în vindecarea acestei boli grave.

Un lucru este clar: prin acidul aristolochic bine dozat, mărul lupului stimulează imunitatea în faza de fagocitoză, ceea ce face ca sistemul imunitar să lichideze celulele canceroase, să le elimine. În al doilea rând, principiile active din mărul lupului destructurează, smulg celulă cu celulă din tumoră şi o elimină.

Potrivit cercetărilor clinice şi de laborator pe care le-am făcut de-a lungul anilor, pot să susţin că la mărul lupului trebuie respectate următoarele doze: tinctură 10 la sută, de la 0, 1 la 0, 2 picături pe kilogram/corp, de 2 ori pe zi; ceai, decoct 5-10 minute, 1 linguriţă de părţi aeriene, uscate şi măcinate, la 500 ml apă, câte 1-6 linguri pe zi, cu creşteri treptate de 1 lingură pe zi; după ce se ajunge la doza maximă, de 5-6 linguri pe zi, se continuă tratamentul cu ea; la o lună de tratament sânt necesare cel puţin 2 săptămâni de pauză`.

Totuşi, trebuie reţinut faptul că un tratament intern cu Mărul lupului poate fi periculos atunci când acesta nu este făcut de un specialist în fitoterapie, cu experienţă în domeniu, sau sub o atentă supraveghere medicală.

Tratamente Naturiste

1 2 3 4

Diete pentru Adulti si Copii

1 2 3 4

 

Lupta-cu-Cancerul

 

Dieta de detoxifiere

 

Celulita

 

8 cure detoxifiere

 

detox-plan

 

retete cu vlastari

 

germeni

 

Sa radem un pic !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.