BAME
Hibiscus esculentus Fam. Malvaceea.
Denumiri populare: bambe, bambie, bamie, bamne, boambe, zămoşiţă.
În tradiţia populară: cultivată pentru fructele sale, folosite când sunt tinere în alimentaţie. Planta s-a întrebuinţat contra vătămăturii şi a lingori.
Descriere- plantă erbacee legumicolă, originară din Asia de Sud şi Sud-Est. Cultivată în Egipt încă din 2.000 î.e.n. răspândită în Turcia, Grecia, Jugoslavia, Bulgaria. La noi se cultzivă în zonele de sud-şi de vest. Rădăcina pivotantă, puţin ramificată pătrunde în sol până la 70cm.
Tulpina erectă, groasă, lignificată la bază, înaltă de 1,5m acoperită cu perişori rigizi, verde sau cu nuanţe roşiatice. Frunze peţiolate, palmat lobate, cu lobi seraţi, păroase, verzi cenuşii. Flori solitare galbene la bază brune sau violacee. Caliciu caduc. Înfloreşte în iunie-iulie. Fructe capsulă conică muchiată, cu 5-10 lojă seminale. La maturitatea fiziologică pereţii se lignifică. Conţin 15-25 seminţe cenuşii verzui.
Compoziţia chimică: capsulele verzi conţin protide, grăsimi, hidraţi de carbon, mucilagii, săruri minerale, vitaminele A,B,C. Calorii 36 la 100g produs proaspăt.
Acţiune farmacologică: emolientă datorită marii bogăţii în mucilagii şi foarte utilă în afecţiunile respiratorii.
Se poate folosi în următoarele afecţiuni: afecţiunile respiratorii sau în afecţiuni digestive, afte, balonări, bronşite, constipaţie, enterite (împreună cu alte plante), faringite, gastrite, gastroenterite cronice, laringite, traheite, ulceraţii stomacale.
Mod de folosire: se poate folosi chiar în preparate culinare. Ca tratament este bine să se consume zilnic câte un ceai făcut din 2 linguriţe de plantă mărunţită puse la 250 ml apă şi se vor fierbe apoi timp de 15 minute. De asemenea se pot consuma fructele în diferite preparate culinare.
Bamele.
Bamele sunt legume foarte gustoase care se cultivă în regiunile cu multă lumină şi căldură. Se recoltează din iulie, până toamna târziu, iar fructul bamelor se numeşte capsulă sau păstaie.
Sunt bune de gătit numai atunci când sunt tinere şi au păstaia fragedă. Sunt bogate în fibre şi ajută la reducerea nivelului colesterolului, dar conţin şi vitamina C, beta-caroten şi minerale.
Se pregătesc într-un mod special, altfel atunci când se fierb, din coaja lor se elimină un suc cleios.
Se spală foarte bine cu apă rece având grijă ca păstăile să rămână întregi şi să nu plesnească.
Codiţele se taie foarte puţin, în formă conică, având grijă să nu se pătrundă în canalele interioare în care sunt seminţele.
Se fierb numai 5 minute în apă cu sare şi oţet ( 1 litru de apă cu 50 ml oţet şi 1 lingură rasă de sare), sau în borş îndoit cu apă. Se acoperă apoi vasul şi se lasă 15 minute. Se limpezesc cu multă apă rece şi apoi se folosesc la prepararea mâncărurilor.
