HIPERLIPIDEMIILE.
Hiperlipidemia este boala în care concentraţia lipidelor în sânge creşte peste valorile normale.
Limita maximă a colesterolului şi trigliceridelor serice la oamenii normali în funcţie de vârstă (după Mincu şi Hâncu).
|
Vârsta(ani) |
Colesterol seric (mg%) |
Trigliceride serice (mg%) |
|
0-19 |
170 |
60 |
|
20-29 |
180 |
75 |
|
30-39 |
190 |
85 |
|
40-49 |
220 |
115 |
|
50-59 |
235 |
125 |
|
Peste 60 ani |
250 |
135 |
Fenomenul acesta de regulă se însoţeşte frecvent de ateroscleroză.
În funcţie de felul lipoproteinelor deosebim 6 tipuri de hiperlipidemii (hiperlipoproteinemii).
-Tipul I. caracterizat prin creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor.
-Tipul II a, caracterizat prin creşterea betalipoproteinelor şi colesterolului.
-Tipul II b, caracterizat prin creşterea beta şi prebetalipoproteinelor, concomitent cu creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
-Tipul III, caracterizat prin apariţia în sânge a unei lipoproteine patologice, numită lipoproteină flotantă, fenomen însoţit de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
-Tipul IV, caracterizat prin creşterea în sânge a prebetalipoproteinelor şi a trigliceridelor.
-Tipul V, caracterizat prin creşterea chilomicronilor şi a prebetalipoproteinelor, alături de creşterea colesterolului şi a trigliceridelor.
Cauzele producerii acestei afecţiuni:
-defecte ereditare, familiale.
-Alimentaţia (abuz de ouă, grăsimi animale bogate în acizi graşi saturaţi şi colesterol, excesul de zahăr şi produse zaharoase, prăjituri, făinoase, răcoritoare, struguri.
-Consumul exagerat de alcool.
-Stres-ul psihic.
-Sedentarismul.
-Fumatul.
-Obezitatea
-Diabetul zaharat, boli renale, hipertiroidism, gută.
Fiecare din aceşti factori pot acţiona separat sau asociaţi, producând modificări metabolismului colesterolului, trigliceridelor sau ale lipoproteinelor în totalitate.
-Scăderea activităţii enzimei numită lipoproteinlipază, care are rol în catabolismul chilomicronilor, determinând creşterea concentraţiei trigliceridelor (deoarece ei conţin o foarte mare cantitate din aceste lipide). Este tipic hiperlipidemiei tip I.
-Creşterea sintezei de colesterol şi betalipoproteine, în special în ficat, alături de scăderea procesului de catabolism şi eliminare a colesterolului prin bilă, are drept consecinţă creşterea concentraţiei lor în sânge. Caracteristic hiperlipidemiei tip II a.
-Creşterea în sânge a trigliceridelor şi prebetalipoproteinelor (caracteristică hiperlipidemiei tip IV) este consecinţa a două modificări importante:
- exacerbarea sintezei la nivelul ficatului; fenomen determinat în special de excesurile alimentare de glucide (zahăr, produse zaharoase, etc).
- scăderea catabolismului lor în ţesuturile periferice, cu deosebire ţesutul adipos şi muscular.
-Asocierea acestor mecanisme cu mecanismele caracteristice tipului I va produce creşterea combinată a chilimicronilor cât şi a prebetalipoproteinelor şi bine înţeles a trigliceridelor. Este vorba în acest caz de tipul V.
-În eventualitatea combinării mecanismelor de tip II cu cele de tip IV, se va produce creşterea colesterolului, trigliceridelor, a beta şi prebetalipoproteinelor (boala tip II b).
Uneori în sânge apare o lipoproteină normală numită „betalipoproteină flotantă” fenomenul fiind produs, probabil datorită tulburărilor de catabolism al lipoproteinelor beta şi prebeta. Ca o consecinţă în sânge creşte atât concentraţia colesterolului cât şi a trigliceridelor. (tip III).
În funcţie de cauză:
-Primare care pot fi familiale-ereditare, formele care apar în urma alimentaţiei ne raţionale, a consumului abuziv de alcool, a sedentarismului, stresului psihic, fumatului, utilizării anticoncepţionalelor, cortizonului cât şi asociat cu diabetul zaharat şi/sau cu obezitate.
-Secundare sunt acelea care însoţesc o altă boală: nefrozele, hipotiroidismul, guta, boli imunologice, etc. În aceste cazuri hiperlipidemia dispare după vindecarea bolii de bază.
Cele mai multe însă au factori asociaţi.
Hiperlipidemia tip I.
O boală rară de obicei moştenită. Se caracterizează prin dureri abdominale de mare intensitate, declanşate de alimentaţia grasă, fiind însoţite de mărirea ficatului (hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alături de apariţia pe pielea din regiunea fesieră sau faţa dorsală a antebraţului a unor noduli mici galbeni, înconjuraţi de un inel roşu (xantoame eruptive); apar de regulă în „crize” cu durată de câteva zile. Se pot manifesta de la primele zile de naştere sau mai târziu, oricum până la vârsta de 20 ani.
Deoarece creşterea chilomicronilor şi a trigliceridelor, caracteristică acestui tip, poate fi produsă printr-o alimentaţie grasă se mai numeşte şi Hiperlipidemie indusă de grăsimi.
O dietă din compoziţia căreia lipsesc grăsimile, va ameliora boala, va scădea trigliceridele şi chilomicronii sanguini.
Ateroscleroza nu apare frecvent la aceşti bolnavi.
Hiperlipidemia tip II a.
Este o boală frecventă, fie moştenită, fie câştigată.
Forma „moştenită” (familială) apare fie în primele luni sau ani de viaţă (homozigoţi), fie mai târziu, în perioada de maturitate (heterozigoţi). Se caracterizează prin apariţia unor formaţiuni tegumentare numite xantoame. Acestea sunt de fapt noduli, cu diametrul de 3-10 mm, alb-gălbui, localizaţi la nivelul tendonului lui Achile, la coate, la tendoanele mâinii. La pleoapele acestor bolnavi se observă pete gălbui, cu diametrul de aproximativ 3-6 mm, numite xantelasme. Ceea ce este caracteristic pentru această boală este apariţia precoce a manifestărilor clinice ale aterosclerozei coronariene (cardiopatia ischemică, infarctul miocardic), periferice (arteriopatia periferică a membrelor inferioare cu gangrenarea extremităţilor), hipertensiunea arterială şi mai rar, ateroscleroza cerebrală.
Forma „câştigată” apare de regulă în cadrul obezităţii, abuzurile alimentare (în special ouă, grăsimi animale), stres-urilor psihice, sedentarismului şi fumatului excesiv. Pot să apară şi aici xantoame, dar de intensitate mai redusă. Bolile cardio-vasculare nu apar aşa devreme ca în bolile familiale, dar sunt totdeauna prezente dacă boala persistă şi nu este tratată corespunzător.
Hiperlipidemia tip II b.
Este una dintre cele mai frecvente tipuri de hiperlipidemii. Forma „câştigată” este mai des întâlnită decât cea „familială”. Dintre cauzele producerii bolii cităm: abuzurile alimentare cu zahăr, produse zaharoase, ouă, grăsimi animale, care realizează totodată şi un important aport caloric. Stresul psihic, alcoolismul, sedentarismul, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul.
Simptomele sunt ca la tipul II. Este prezent cel mai frecvent şi ateroscleroza.
Hiperlipidemia tip III.
Este o formă rară, mai frecvent „familială” decât „câştigată”. În această ultimă eventualitate cauzele sunt aceleaşi ca la tipul II b
Sunt prezente xantoame de formă plană, cu localizare în palme, care au, din acest motiv o culoare galbenă.
Boli cardio-vasculare din care mai frecvente sunt cardiopatiile ischemice cu sau fără insuficienţă cardiacă, angina pectorală, infarctul miocardic, hipertensiunea arterială, arteriopatia periferică a membrelor inferioare.
Hiperlipidemia tip IV.
Împreună cu tipul II b este cel mai frecvent la noi în ţară. Boala este fie „familială”, fie „câştigată”, eventualitate în care cauzele sunt: supraalimentaţia, în special pe seama glucidelor rafinate sau supra-rafinate, obezitatea, diabetul zaharat, pancreatitele, guta, alcoolismul, alături de stres şi sedentarism.
Semnele bolii sunt:
-Xantoame asemănătoare ca aspect şi localizare cu cele descrise la tipul I.
-Mărirea în volum a ficatului şi splinei.
-Boli cardio-vasculare, în special cardiopatia ischemică (cu sau fără insuficienţă cardiacă), angina pectorală, arteriopatia periferică.
-Frecvent acest tip se însoţeşte de diabet zaharat sau de creşterea concentraţiei de acid uric în sânge, uneori chiar de gută.
Datorită faptului că printr-o alimentaţie bogată în glucide rafinate (zaharuri, produse zaharoase), chiar dacă este normală caloric se reuşeşte producerea tipului IV.
Se numeşte Hiperlipidemie indusă de glucide.
Hiperlipidemia tip V.
Formă rară atât „familială”, cât şi „câştigată”, eventualitate în care cauzele sunt diabetul zaharat, obezitatea, alimentaţia abuzivă, alcoolul, pancreatitele. De regulă boala se caracterizează prin apariţia xantoamelor care au aceleaşi caracteristici ca cele de tip I. Destul de frecvent sunt boli cardiace. La membrii familiei se întâlneşte frecvent: obezitatea, diabetul zaharat, hiperlipidemia tip IV, boli cardio-vasculare.
De multe ori boala evoluează fără să aibă nici un simptom important pentru bolnavi şi este descoperită poate după ani întâmplător. Tulburările care îl supără pe bolnav sunt: dureri de cap, dureri în regiunea inimii, oboseală la efort, insomnii noaptea şi somnolenţă după masă (mai ales dacă este bogată în grăsimi), tulburări de memorie.
Tratament:
Se va stabili cărui tip de boală aparţine fiecare şi în funcţie de aceasta se pot diferenţia 5 tipuri:
- boală indusă de grăsimi,
- boală indusă de hidraţi de carbon,
- boală indusă de hipercalorii (prea multe calorii).
- Boală indusă de alcool.
- Boală ne încadrată în clasificarea dietetică.
Regim bogat în lipide, sărac în glucide.
Dimineaţa: pâine neagră-30g, unt-25 g, 1 ou, cafea sau ceai, frişcă-25g.
Masa de la ora 10: brânză de vaci –100 g, portocale 150 g (cântărite cu coajă).
Prânz: carne de porc (semi- grasă)-100 g, conopidă -250 g, grăsime de gătit –10g.
La ora 17: pâine intermediară (preferabil de secară)-16g, unt-10 g, brânză de vaci grasă-50 g, cafea sau ceai, frişcă-25 g.
Cina: pâine intermediară (preferabil de secară)-30 g, unt-25 g, mezeluri-50 g, ceai.
Acest regim reprezintă 2000 calorii din care: 15%-proteine, 68% lipide, 17%-hidraţi de carbon.
Regim bogat în hidraţi de carbon, sărac în lipide.
Micul dejun: pâine intermediară-80 g, brânză de vaci slabă-75 g, marmeladă-30 g, cafea sau ceai cu doar 15g zahăr.
Ora 10: pesmet-50g, 200g zer, 20g zahăr şi 10 g suc lămâie.
Prânz: carne slabă de viţel sau vacă-120 g, mazăre verde-250 g, cartofi -150g, compot -200g.
Ora 17: pâine integrală-40 g, marmeladă-30g, cafea sau ceai cu 15 g de zahăr.
Cina: pâine intermediară-80 g, friptură de viţel-50 g, brânză de vaci slabă-75 g, ceai cu 10 g suc de lămâie şi 10 g de zahăr.
Acest meniu reprezintă 2022 calorii din care: 19% proteine, 12%-lipide, 69% hidraţi de carbon.
Regim mixt hipocaloric. (bun şi la slăbire-obezitate).
Dimineaţa: pâine intermediară-50 g, unt-6g, brânză de vaci slabă (dietetică)-50 g, 1-2 linguriţe de marmeladă săracă în calorii, cafea sau ceai fără zahăr sau lapte.
Ora 10: mere-100g.
Prânz: carne de vacă-100 g, cartofi-50 g, zarzavat-300g (pentru pregătire se foloseşte numai 15 g unt).
Masa ora 17: portocală cântărită fără coajă-150 g.
Cina: pâine integrală-50 g, unt-5g, mezeluri 45 g, (sau brânză cu conţinut de 30% grăsime), cafea sau ceai fără zahăr lapte.
Acest meniu reprezintă 1007 calorii din care 22% -proteine, 40%- lipide şi 38%- hidraţi de carbon.
Scopul tratamentului este normalizarea concentraţiei lipidelor şi lipoproteinelor sangvine şi menţinerea lor la nivel în condiţii de activitate cotidiană practic ne modificată.
Metodele:
-regim alimentar în care se include şi tratamentul naturist.
-Cultura fizică.
-Tratament medicamentos sau chirurgical.
Metoda aleasă depinde de:
-Diagnostic (tip, cauză), complicaţii cardio-vasculare.
-Încercările anterioare de tratament şi eficienţa lor.
-Posibilităţile bolnavului de respectarea regimului alimentar, efectuarea culturii fizice sau procurarea de medicamente pe timp lung.
Principiul fundamental este introducerea regimului alimentar şi a culturii fizice. Dacă peste 2-3 luni nu se observă o scădere mulţumitoare a lipidelor se vor introduce medicamentele, fără a abandona însă tratamentul naturist.
Tratamentul dietetic este de mare importanţă, deoarece s-a observat că 60% dintre bolnavi reacţionează bine la aceste tratamente fără să fie nevoie de medicamente.
Caracteristicile dietei.
Hiperlipidemia tip I.
-Normo sau hipocalorică (în obezitate)
-Normoprotidică
-Normoglucidică
-Hipolipidică
-Bogată în vitamina A.
Lapte şi derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, iepure, căprioară. Peşte slab- şalău, ştiucă, lin, lipan, lostriţă, biban ş.a. Se pregătesc fierte în apă, înăbuşite, la grătar, rasol.
Se interzic: cărnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele de animale, afumăturile, conservele, peştele gras.
Ouă: se permite albuşul preparat sub diverse forme-fiert, spume, sufleuri, bezele, zdenţe pe supă. Se pot permite 1-2 gălbenuşuri pe săptămână, înlocuind carnea în cantitate echivalentă din punct de vedere al conţinutului în lipide.
Pâine: se preferă cea intermediară sau integrală (200-250 g pe zi) rece, veche de o zi, pâine de secară, covrigi cu sare.
Făinoase: sunt permise- grişul, fulgii de ovăz, orezul, făina pentru legarea sosurilor.
Sunt interzise: porumbul, meiul, pastele făinoase preparate cu ou.
Legumele sunt permise: cartofi (fierţi, copţi, piure), morcovii, spanacul, salata, loboda, castraveţii, roşiile, fasolea verde, vinetele, conopida, varza acră (se vor prepara ca salate, pireuri, fierte a la grec, sucuri).
Legume interzise: fasolea uscată, mazărea uscată, lintea, varza, ţelina, ridichile, ciupercile, guliile (care produc meteorism).
Fructele sunt permise toate în afară de cele interzise ca sucuri proaspete, salate, coapte, pireuri, compoturi.
Fructe interzise: smochine, curmale, migdale, nucile, alunele, arahidele.
Dulciuri: sunt permise budinci (fără smântână), tarte cu fructe, bezele, spume de albuş, orez cu lapte degresat, gelatina cu brânză de vaci slabă sau cu fructe, spuma de griş, creme cu amidon fără ou.
Sunt interzise: toate preparatele cu ou, cremele, îngheţatele, foietajele, prăjiturile cu nuci, migdale, alune, ciocolata, dulciurile concentrate, prăjiturile preparate cu grăsime.
Grăsimile: sunt permise maximum 1-2 linguriţe de uleiuri vegetale în complectarea raţiei de lipide permise (la salate crude).
Sunt interzise: toate grăsimile animale şi cele modificate prin încălzire.
Băuturile: sunt permise apele minerale, ceaiurile, sucurile de fructe şi legume (cele permise), mustul.
Sunt interzise: băuturile alcoolice sub orice formă, ceaiul de mentă.
Sarea: este permisă în cantitate normală (dacă nu sunt alte contraindicaţii).
Vitamine: din legume şi fructe. Se va asigura aportul în special de vitamina A din morcovi, creson, spanac, caise, cătină, coacăze, zmeură, afine, etc.
Condimente: sunt permise aromatele: mărar, pătrunjel, tarhon, leuştean, dafin, cimbru, nucşoară, piper, boia, muştar, oţet, vanilie, scorţişoară, chimen, ceapă.
Supele: sunt permise-bulionul degresat de carne sau peşte slab, la care se poate adăuga puţin orez fiert, supele creme de legume, supele limpezi de legume, borşul de perişoare.
Sunt interzise: supele cu rântaş, supele de carne grasă sau de peşte gras, toate supele sau ciorbele care conţin adausuri prăjite, conservele de supe.
Sosurile: sunt permise numai preparate dietetic, fără grăsime (se pot lega cu puţină făină).
Sunt interzise toate sosurile preparate cu rântaş, grăsimile de orice fel, maionezele, şofranul, etc.
Orarul meselor: se vor lua 5-6 mese pe zi (carnea şi legumele vor fi repartizate la cel puţin 2 mese, iar pâinea se va repartiza la toate mesele).
Indicaţii speciale:
În cazul regimului hipocaloric (obezitate) se va limita aportul de glucide.
Hiperlipidemia tip IIa.
Caracterele dietei:
-Normo sau hipocalorică (în obezitate).
-Normoprotidică.
-Normo sau hipoglucidică.
-Hipolipidică
-Hipocolesterolemiantă.
Lapte şi derivate: lapte fără smântână, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte: carne slabă de vacă, viţel, găină slabă fără piele. Peşte slab_ lin, şalău, ştiucă, biban, lostriţă, lipan (pregătite fierte, fripte, înăbuşite fără grăsime).
Sunt interzise: cărnurile grase, viscerele de orice fel, mezelurile, peştele gras, conservele.
Ouăle: este permis numai albuşul în diferite preparate (zdrenţe la supe, fiert, spume, bezele, etc). Este interzis gălbenuşul sub orice formă.
Vitamine: din fructe şi legumele permise. Eventual se vor da mai multe sucuri proaspete.
Pâine: este permisă cea integrală, intermediară, veche de o zi, covrigi.
Făinoase sunt permise: grişul, orezul, fulgii de ovăz, făina pentru legat sosurile.
Sunt interzise: porumbul, pastele făinoase cu ou, meiul.
Legumele: sunt permise- spanacul, loboda, salata, roşiile, mazărea verde, conopida, varza, cartofii, morcovii (fierţi, ca piure sau înăbuşiţi, sucuri din rădăcină proaspătă), la care se pot adăuga uleiuri bogate în acizi polinesaturaţi (în cantităţile permise). Sunt interzise: leguminoasele uscate, ţelina, gulia, ridichile, ciupercile, varza de Bruxeles.
Fructele: sunt permise toate, cu excepţia smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor, arahidelor, (proaspete, coapte, ca pireuri sau ca sucuri de fructe).
Dulciurile. Sunt permise cele preparate din albuş (spume, bezele, biscuiţi de albuş), tarte cu fructe, gelatine cu fructe, orez în lapte degresat, spumă de griş, chisel de fructe. Sunt interzise: toate preparatele cu ou, îngheţata, creme cu unt, frişcă, foietaje, prăjiturile preparate cu fructe oleaginoase, ciocolata, dulciurile concentrate.
Grăsimile: se permit uleiurile bogate în acizi graşi polinesaturaţi sub formă crudă, în complectarea raţiei lipidice, la salate. Sunt interzise: untul, margarina, seul, slănina, untura, etc, în general toate grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi.
Băuturi: permise- apa minerală, ceaiuri 8fără mentă), sucuri de legume şi fructe foarte proaspete, înainte de a se oxida.
Interzise: băuturi alcoolice sub orice formă, ceaiul de mentă.
Sarea: normal dacă nu sunt alte contraindicaţii.
Condimentele: sunt permise toate aromatele- mărar, pătrunjel, tarhon, dafin, boia, piper, muştar, oţetul, etc.
Supe: sunt permise- bulionul degresat, din carne sau de peşte slab, supele-creme de legume, supele limpezi de legume, borş de perişoare dietetice, ş.a. sunt interzise: toate supele sau ciorbele cu carne grasă sau cu alte grăsimi, rântaşuri, supele conservate.
Sosurile: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără grăsimi (se pot lega cu făină). Sunt interzise rântaşurile de orice fel, maionezele, ş.a.
Indicaţii speciale: raţia lipidică variază în funcţie de toleranţa individuală (poate fi mărită către valori normale în cazul utilizării uleiurilor bogate în acizi polinesaturaţi).
Aportul de colesterol prin alimente se va reduce la cca 50-150 mg pe zi.
În formele homozigote, regimul va fi mai sever decât în cazul heterozigoţilor.
Hiperlipidemia de tip II-b, III.
Caracteristicile dietei:
-Normo sau hipocalorică (în obezitatea asociată).
-Normoprotidică.
-Hipolipidică.
-Normo sau hipoglucidică.
-Hipocolesterolemiantă.
Lapte şi derivate: lapte smântânit, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte: carne slabă de vită, de viţel, găină slabă-fără piele. Peşte slab preparat fiert sau înăbuşit, fript, la grătar sau ca perişoare dietetice.
Sunt interzise: cărnurile grase, raţa, gâsca, peştele gras, viscerele, moluştele, conservele.
Ouă: este permis numai albuşul în preparate. Se interzice gălbenuşul.
Pâine: integrală, veche de 1 zi (eventual limitarea ei în cazul aportului caloric redus).
Făinoase: sunt permise- grişul, fulgii de ovăz, orezul, făina pentru legarea sosurilor.
Sosuri: sunt interzise- porumbul, pastele făinoase cu ou.
Legume: sunt permise: cartofii (în limita hidraţilor de carbon permişi), morcovii (idem), spanacul, loboda, castraveţii, roşiile, vinetele, conopida, dovleceii, ardeii, mazărea verde, fasolea verde, etc (preparate ca salate, pireuri, fierte înăbuşit sau sucuri proaspete). Sunt interzise: leguminoasele uscate, ridichile, ţelina, ciupercile, guliile (care produc meteorism).
Fructele: sunt permise toate cu excepţia celor interzise. Sunt interzise: alunele migdalele, nucile, arahidele, smochinele, curmalele, strugurii.
Dulciuri: sunt permise cele preparate cu albuş sau fructe (în afară de cele interzise), papanaşi fierţi, budinci, orez cu lapte, spumă de griş, chisel de fructe, gelatină. Sunt interzise: cele preparate cu unt, frişcă, smântână, untură şi ou, ciocolată, prăjituri din nuci, alune, migdale.
Grăsimi- sunt permise: uleiurile bogate în acizi graşi polinesaturaţi (în cantitatea de lipide admise în raţie). Sunt interzise toate grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi: unt, smântână, slănină, untură, seu, etc.
Băuturi – permise- apele minerale, sucurile de fructe şi legume, ceaiurile, laptele degresat. Sunt interzise toate băuturile alcoolice.
Sarea: se poate folosi normal dacă nu există contraindicaţii.
Vitaminele: se vor lua din alimentele permise şi sucuri în special proaspete.
Condimente: sunt permise toate aromatele- mărar, pătrunjel, tarhon, cimbru, dafin, piper, boia, muştar, oţet, scorţişoară, ghimber, suc de lămâie, etc.
Sosurile: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără grăsime tratată termic.
Se indică 5-6 mese pe zi.
Indicaţii speciale: proporţia de lipide poate fi mărită dacă se foloseşte ulei bogat în acizi graşi polinesaturaţi. Se vor limita glucidele în cazurile care necesită un regim hipocaloric, în limita caloriilor permise.
Se pot da 1-2 gălbenuşuri pe săptămână înlocuind cantitatea echivalentă în lipide de carne.
Hiperlipidemia tip IV.
Caracteristicile dietei:
-Normo sau hipocalorică (în obezitate).
-Normoprotidică.
-Normolipidică.
-Hipoglucidică.
Lapte şi derivate- sunt permise- laptele sub diferite forme (proaspăt, iaurt bătut), brânzeturi (de vaci, telemea, caş, etc).
Carne şi peşte: sunt permise carnea de vacă, viţel, pasăre, vânat. Peştele de diferite specii, preparate fierte, înăbuşit, fripte, rasol, etc.
Ouăle: sunt permise proaspete, fierte sau preparate dietetic în diferite preparate.
Pâine: se va da cantitatea limitată (în funcţie de cantitatea de glucide permise), intermediară, veche de o zi.
Făinoase: sunt interzise (eventual se vor da în complectarea raţiei de glucide permise, dar limitat).
Legumele: sunt permise cele cu 5% glucide- varza, conopida, sparanghel, salata, dovlecei, bame, castraveţi, fasole verde, roşiile. Sunt interzise cele cu conţinut ridicat în glucide: morcovii, cartofii, ceapa, prazul, sfecla, ţelina, varza de Bruxeles- în complectarea raţiei de glucide admise vor fi permise (numai în cantitate limitată), leguminoasele uscate, hrean, etc.
Fructele: sunt permise în cantitate limitată, în funcţie de cantitatea totală de glucide: pepenele verde, coacăz, portocale, grep-fruit, mandarine, lămâi, afine, mere, cireşe timpurii. Sunt interzise: strugurii, prunele, bananele, curmalele, smochinele, perele bergamote, etc.
Dulciuri: sunt permise cele preparate cu ou şi fructe permise (spume, gelatine, bezele, îngheţată, etc) preparate fără zahăr (cu zaharină). Sunt interzise: toate dulciurile concentrate sub orice formă, dulceţuri, prăjituri, torturi, etc.
Grăsimile: sunt permise în limite normale, cu păstrarea unui raport normal între grăsimile bogate în acizi graşi saturaţi şi cele bogate în acizi graşi polinesaturaţi, sub formă de unt, smântână, uleiuri vegetale preferabil sub formă proaspătă.
Sunt interzise: grăsimile modificate prin tratamente termice.
Băuturi: sunt permise-apele minerale, ceaiurile (cu zaharină), sucuri de fructe şi legume permise, laptele. Este interzis alcoolul sub orice formă.
Sarea: normal (dacă nu sunt alte contraindicaţii).
Condimentele: sunt permise aromatele-mărar, pătrunjel, leuştean, tarhon, dafin, cimbru, piper, ş.a. Sunt interzise: usturoiul, ceapa, hrean, ţelina.
Supe: bulion de carne, de peşte, supe din legumele permise, ciorbe de diferite legume permise, borş de perişoare (preparate dietetic), etc.
Sosuri- numai cele preparate dietetic (fără făină) şi fără grăsime prăjită sau cu ceapă prăjită.
Se vor lua 5-6 mese pe zi.
Atunci când este necesar reducerea aportului caloric (obezitate) al raţiei se va limita cantitatea de lipide.
Hiperlipidemia tip V.
Caracteristicile dietei:
-Hipocalorică (mai ales în obezitate).
-Normoprotidică.
-Hipoglucidică.
-Hipolipidică.
Lapte şi derivaţi: lapte degresat, iaurt degresat, brânză de vaci slabă.
Carne şi peşte- carnea slabă de vacă, viţel, pasăre (găină fără piele). Peşte slab- fierte, fripte, rasol, perişoare dietetice.
Ouă: albuşul fără restricţii, fiert sau în diferite preparate. Gălbenuşul (2-3 pe săptămână), de obicei în preparate.
Pâinea: în cantitate limitată (în funcţie de toleranţa la hidrocarbonate) intermediară, neagră, veche de 1 zi. Făinoasele în cantitate limitată tot în funcţie de toleranţa la hidrocarbonate.
Legumele: sunt permise cele cu conţinut de 5% glucide: conopida, sparanghel, salata, spanac, păpădia, ştevia, andive, ardei, vinete, bame, castraveţi, fasole verde, roşii.
Sunt interzise cele cu conţinut glucidic ridicat: morcovii, sfecla, cartofii, ţelina, prazul, varza de Bruxelles, leguminoasele, hrean, etc. (vor fi permise numai în cantitate limitată în funcţie de toleranţa la hidrocarbonate).
Fructele: sunt permise în funcţie de toleranţa la glucide: pepenele verde, coacăzele, portocalele, lămâile, mandarinele, merele, cireşele timpurii. Sunt interzise: strugurii, prunele, perele bergamote, curmalele, smochinele, nucile, alunele, migdalele, arahidele.
Dulciuri: sunt permise cele din albuş, gelatine din brânză de vaci sau fructe, îngheţate din fructe, ş.a.
Sunt interzise toate dulciurile concentrate sub orice formă, prăjiturile preparate cu nuci, migdale, arahide, creme cu frişcă, unt, ou, foietaje, ciocolată, zahărul, etc.
Grăsimile: se vor limita numai pentru complectarea raţiei lipidice admise (stabilită pentru fiecare în parte) sub formă de uleiuri vegetale (adăugate la salate, crude). Sunt interzise: untul, smântâna, frişca, untura, slănina, grăsimea de pasăre, ş.a.
Băuturi: sunt permise apele minerale, ceaiurile, sucurile de fructe şi legumele permise, laptele, smântâna. Sunt interzise toate băuturile alcoolice sub orice formă.
Sare: normal dacă nu sunt alte contraindicaţii.
Vitamine: prin alimente sau cu ajutorul sucurilor de legume şi fructe admise.
Condimente: sunt permise aromatele- mărar, pătrunjel, leuştean, dafin, cimbru, tarhon, scorţişoară, piper, oţet, suc de lămâie. Se va evita ceapa, usturoi, hrean.
Supe: se vor prepara din legume permise supe-creme, supe limpezi, bulion degresat din carnea permisă sau de peşte slab, borş de perişoare, preparate dietetice.
Sosuri: sunt permise numai cele preparate dietetic, fără ceapă prăjită, fără grăsimi şi fără făină.
Se vor servi 5-6 mese.
CULTURA FIZICĂ.
Se cunosc 2 metode:
-cultura fizică medicală care se face sub stricta supraveghere a unui specialist şi care este cea mai indicată în toate cazurile.
-Cultura fizică liberă. Acestea se pot face de fiecare liber.
Practicarea culturii fizice este însoţită în special de scăderea trigliceridelor şi a prebetalipoproteinelor şi mai puţin a colesterolului şi a betalipoproteinelor. Acest efect se obţine nu numai prin realizare unui consum caloric crescut, dar şi prin modificări metabolice în sensul scăderii concentraţiei de insulină a sintezelor de trigliceride, lipoproteine.
Cultura fizică este indicată în orice tip de hiperlipidemie, mai ales acolo unde obezitatea este prezentă. Nu sunt recomandate eforturi fizice mari, bruşte, urmate de febră musculară, astenie, creşterea apetitului, sete exagerată. Trebuie să se cunoască faptul că efectele se obţin doar prin eforturi fizice moderate dar zilnice, practicate toată viaţa.
Tratament în funcţie de tipul bolii.
Este indicat ca medicul curant să prescrie fiecare tip de tratament. Ca titlu informativ se poate prescrie în funcţie de tipul bolii:
-Tipul I: regim alimentar + cultură fizică (eficienţă îndoielnică).
-Tipul II: regim alimentar (eficienţă redusă)+ cultură fizică+ tratament medical + tratament chirurgical.
-Tipul II -b: regim alimentar+ cultură fizică+ medicamente.
-Tipul III- : regim alimentar+ cultură fizică+ medicaţie.
-Tipul IV: regim alimentar+ cultură fizică+ tratamente.
-Tipul V: regim alimentar+ cultură fizică.
Tratament naturist-
Pentru scăderea glicemiei (zahărului) din sânge. Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: afin, aloe, alun (frunze sau coajă de ramuri), brustur, brustur dulce, busuioc, cartof, căpşun, cătina, cicoare, coada calului, creţişoară, dovleac, dud (frunze sau coajă), echinaceea (în special pentru a întării şi imunitatea), fasole (teci de păstăi), fragi ( frunze sau rădăcini), Ginko-Biloba, ienupăr, in, lemnul- Domnului, măr, măslin (ulei presat la rece în limite admise), năsturel, nuc (frunze), ovăz, păpădie, pir, salată, salvie, schinduf, scorţişoară, secară, spanac, troscot, turiţă mare, unguraş, urzică, zmeur (frunze şi mlădiţe sau muguri- în special la femei).
Din unul sau mai multe din plantele de mai sus se va face ceai care se poate administra zilnic câte 2-3 căni, indiferent de stadiul sau tipul bolii. Nu sunt admise tincturile pentru că la această afecţiune nu se admite consumarea de nici un tip de alcool. Tratamentul acesta poate să ajute medicaţia sau în unele cazuri se poate să nu mai fie nevoie de medicamente fiind suficiente pentru reglarea glicemiei.
Pentru scăderea lipidelor- cele mai utile sunt tărâţele de grâu, dar se pot folosi şi următoarele plante medicinale: afin (frunze-fructe), agriş (frunze sau fructe), aloe (plantă sub formă de suc praf din plantă uscată, gel, etc), anghinare, brustur, coacăz negru (în special frunzele), coacăz roşu (frunze), cruşin (indicat în special pentru cei care doresc să grăbească eliminarea alimentelor din intestine, adică pentru efectul laxativ), fenicul, grâu (tărâţe sau încolţit, dar şi seminţe fierte), iarbă neagră, iederă, lămâie (indicată şi în cure), mesteacăn (frunze), orez, osul iepurelui, păpădie, roşii (suc), salvie, soc (flori, coajă de ramuri sau rădăcină), spanac (în special sub formă de suc crud proaspăt), trifoişte de baltă, ulm, urzică, vişin (codiţe de fructe sau chiar de frunze), viţa de vie.
Se pot consuma ceaiuri câte 2-3 căni pe zi chiar de lungă durată din una sau mai multe din plantele de mai sus.
Pentru scăderea colesterolului. Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, brusture, căpşuni, cătină (fructe, frunze, coajă), ciumăfaie, coacăz negru (frunze sau fructe), fasole (teci de păstăi sau fasole verde), floarea soarelui (din plantă înflorită ceai sau ulei în limita admisă- dar numai presat la rece), fragi (fructe, frunze), Ginko-Biloba, Ginseng, pătrunjel (rădăcină sau frunze), unguraş, vişin (fructe sau codiţe de fructe sau frunze).
Pe lângă regimul alimentar este util şi 2-3 căni de ceai din una sau mai multe din cele de mai sus.
