Insuficienţa cardiacă.
Modul în care este tratată şi rezultatele obţinute, menţinerea în stare compensată a pacientului cardiac sunt criterii care permit o apreciere directă a calităţii asistenţei medicale pe care o primeşte. De la bolnavul neglijat, care face un circuit cronic domiciliu-spital şi invers şi până la bolnavul cardiac care este menţinut compensat zeci de ani, cu tratament ambulatoriu, există o gamă foarte largă de cazuri care exprimă pe lângă natura şi severitatea leziunii şi competinţa medicului curant.
Este bine de a obţine informaţii, în primul rând în legătură cu factorii declanşanţi ai insuficienţei cardiace. De cele mai multe ori în practică avem de a face cu afecţiuni cardiace cronice care preced cu mult timp decompensarea. Aceasta este consecinţa progresiunii leziunii respective sau a epuizării capacităţii inimii de a o compensa. Alteori însă o cardiopatie se decompensează prin intervenţia unor factori precipitanţi a căror corecţie poate fi obţinută mult mai uşor decât cardiopatia de bază. Factorii precipitanţi întâlniţi în practică cel mai frecvent sunt: infecţiile intercurente sau activitatea reumatică, efortul fizic excesiv, apariţia unor tachiaritmii rău controlate, în special fibrilaţia atrială, ascensiunile tensionale, sarcina şi naşterea, hemoragiile şi anemiile, emboliile pulmonare, aportul excesiv de sare sau de medicamente cu conţinut sodic, întreruperea medicaţiei digitalice, stresul psiho-emoţional, modificările climatice, în special creşterea temperaturii atmosferice asociată cu o creştere a umidităţii. Recunoaşterea unui factor precipitant este de mare importanţă
Practică deoarece o corecţie la timp a acesteia este urmată de restabilirea rapidă a stării de compensaţie cardiacă. Pe de altă parte tratamentul convenţional al insuficienţei cardiace întâlneşte adesea o rezistenţă crescută la pacienţii cu factori extracardiaci asociaţi care nu sunt influenţaţi în mod corespunzător.
Preventiv- pacientul cardiopat este bine să respecte indicaţiile medicului, regulile de igienă generale, limitarea solicitărilor fizice şi psihice, restricţiile privitoare la aportul sodic, controlul dietetic al excesului ponderal, menţinerea în stare bună a danturii, eliminarea fumatului şi controlul precoce al infecţiilor intercurente.
La primele semne se prezintă la medic.
