Guta atipică–
Simptome: sunt un mănunchi de simptome, care nu este identic cu cel descris mai sus. Bolnavii în general de sex feminin, prezintă o artrită care se instalează insidios şi avansează încet, fără remisiuni. De regulă aceşti bolnavi prezintă o concentraţie sanguină de acid uric cu puţin mai ridicată peste normal. Tofi nu există, iar antecedentele familiare de gută nu sunt prezente. Sunt prezente cristale de acid uric în ţesuturi.
Semne premonitorii. Modificările pot apare uneori din copilărie, sunt în general bolnavi care au avut anorexie, greţuri, indigestii, melancolie, cefalee, poliurie, nicturie.
Factorii favorizanţi: în general sunt citate doar traumatismele sau purtarea de încălţăminte ne corespunzătoare.
Regimul alimentar în care predomină substanţele cu mult acid uric şi purine duce la acumularea de acid uric în sânge şi deci apare accesul de gută. Unii cred că ingestia acestor alimente este unul dintre factorii favorizanţi. Sunt citate în acest caz unele sortimente de brânză, unele vinuri şi unele categorii de fructe. Se va interzice consumul cărnii, organele de animale, ciuperci, sparanghel, conopidă şi spanac. De asemenea se reduce consumul grăsimilor animale şi se consumă în schimb mult ulei vegetal- cel mai bun fiind uleiul de măsline extravirgin. Se consumă de asemenea multă apă cu conţinut scăzut în săruri minerale şi ceaiuri din fructe. Consumaţi preponderent produse lactate, pâine, ouă, cartofi, orez fiert şi multe fructe (mai ales cireşe şi căpşuni) şi legume. Renunţaţi la băuturile alcoolice şi la condimente, care au la rândul lor un efect negativ.
Alcoolismul. Se crede că consumul alcoolului în exces este unul dintre factorii favorizanţi, mai ales dacă se consumă vinuri roşii sau băuturi pe bază de malţ şi tot odată se consumă concomitent carne în special în abuz cu creier şi alte organe care conţin purine în cantitate mai mare.
Consumul însă în cantităţi moderate nu afectează. Intoxicaţia cu etanol însă provoacă o hiperlactacidemie, cu micşorarea consecutivă a clearance-ului renal de uraţi, fapt care ar putea explica în parte rolul alcoolului în declanşarea unei artrite acute la bolnavii de gută.
Medicamentele– suprimarea bruscă a medicamentelor cu ACTH sau cortizon poate provoca de asemenea o criză de gută. De asemenea s-a putut demonstra că şi alte medicamente ca: extract de ficat, tartrat de ergotamină, insulină, decolină, tiamină clorhidrică, pirazinamide şi clorotiazide pot să declanşeze accesul de artrită gutoasă.
Se mai citează cazuri când apare accesul de gută după intervenţii chirurgicale, în leucemii, glomerulonefrita cronică, după transfuzii, purgative în cantitate mare, expunerea la frig şi umezeală sau chiar după stări de emoţii.
Pseudoguta– este un sindrom în care crizele de artrită asemănătoare celor din gută apar în asociere cu calcifieri anormale în articulaţii şi cartilajele articulare, evidenţiate radiologic.
Articulaţiile genunchiului şi radiocarpiene sunt cel mai des implicate. Concentraţia însă de acid uric este normală. La examinarea acestor formaţiuni se constată că sunt formate din pirofosfat de calciu în cea mai mare parte şi nu din uraţi.
Complicaţii- leziuni cardio-vasculare sunt cele mai importante şi frecvente complicaţii în cazul în care tratamentul nu se face corespunzător.
Urmează apoi leziunile renale mai ales datorită microlitiazei sau calculozei renale cu uraţi dar şi depunerilor de uraţi în peretele tubilor colectori din piramidele renale.
Diabetul zaharat ca şi hiperglicemia pot să contribuie la agravare.
