Colesterolul – inamicul public numãrul unu

 

Colesterolul este o substantã grasã sintetizatã de organismul uman si cel animal, fiind indispensabil pentru viatã.

Face parte din structura membranelor celulare din întregul corp si este utilizat pentru sinteza de hormoni, vitamina D si acizi biliari.

Colesterolul începe sã devinã periculos atunci când este în exces. Surplusul de colesterol neutilizat de cãtre corp începe sã se depoziteze în peretele arterelor, formând plãcile de aterom, care cresc progresiv, îngustând lumenul vasului si scãzând aportul de sânge la tesuturi, generând ateromatoza.

Mai mult, aceste plãci de aterom se pot fisura, rupe, cu aparitia complicatiilor redutabile: infarctul miocardic si accidentul vascular cerebral.

De unde provine colesterolul?

Ficatul sintetizeazã majoritatea colesterolului de care are nevoie organismul uman, dar existã si un aport de colesterol, deloc de neglijat, din alimentatie, în special din grãsimile animale: carne grasã, viscere (ficat), slãninã, unturã, unt, gãlbenus de ou, brânzeturi grase.

Excesul de colesterol din sânge (hipercolesterolemia) poate proveni dintr-o sintezã crescutã de colesterol sau din alimentatie.

 

Existã un colesterol “bun” si unul “rãu”?

 

Colesterolul este transportat în sânge de mici particule proteice:  unele mici si usoare – LDL (low density lipoprotein) – asa numitul colesterol “rãu” pentru cã se depoziteazã pe peretii vaselor de sânge, îngrosându-le si îngustându-le calibrul, generând ateroscleroza;

 

– altele mari si grele – HDL (high density lipoprotein) – asa numitul colesterol “bun” ce actioneazã prin gãsirea si recuperarea pãrtilor din LDL pe care le aduce din nou în ficat, având un efect protector vascular antiaterosclerotic.

 

Valorile normale ale colesterolului în sânge:

Colestrol total: sub 200 mg/dl (sub 190 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemicã);

HDL – colesterol: peste 45 mg/dl pentru bãrbati si peste 55 mg/dl pentru femei;

LDL – colesterol: sub 150 mg/dl (sub 100 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemicã);  Raportul LDL/HDL – colesterol: peste 5.

Colesterolul crescut din sânge este, la ora actualã, considerat “inamicul numãrul unu” al sãnãtãtii. Reducerea concentratiei colesterolului sanguin reprezintã baza profilaxiei bolilor cardio-vasculare, având o importantã similarã cu aceea a controlului terapeutic corect al hipertensiunii arteriale.

Mijloacele folosite sunt:  nemedicamentoase: dietã, cu reducerea grãsimilor animale, si exercitiul fizic regulat;  medicamentoase: statinele, fibratii, derivatii de niacinã, rãsinele sechestrante de acizi biliari.

Grãsimi cât mai putine

Dieta zilnicã trebuie sã continã cantitãti reduse de grãsimi saturate, bogate în colesterol, cum sunt cele de origine animalã.

Trebuie evitate carnea grasã, slãnina, untura, organele (ficat, creier, rinichi), mezelurile, mai mult de douã gãlbenusuri de ou pe sãptãmânã, maionezele, cremele, dulciurile rafinate (ciocolata, înghetata), untul, smântâna, frisca.

Sunt recomandate uleiurile vegetale (ulei de mãsline, floarea-soarelui, soia), legume, fructe, cereale, produse lactate degresate. Cafeaua se recomandã a fi fãcutã la filtru, folosind filtru de hârtie, pentru a absorbi grãsimile nesaponificabile care se elibereazã în timpul fierberii. Se poate consuma si alcool, dar în cantitate moderatã (30 g alcool pur pentru bãrbati si 20 g pentru femei, adicã, douã pahare de vin – de preferat vinul rosu, 500 ml bere sau 70 ml tãrie).

Atentie: aceasta este doza pe sãptãmânã, nu zilnicã si trebuie nu sã coexiste alte boli la care alcoolul este contraindicat (hepatita, ciroza, pancreatita).

Jogging-ul, exercitiile fizice scad colesterolul Un studiu efectuat de Dr. Williams Kraus de la Universitatea americanã Duke si publicat în ultimul numãr al revistei “New England Journal of Medicine” demonstreazã cã exercitiile fizice, practicate în mod regulat, scad nivelul colesterolemiei. Conform rezultatelor, jogging-ul a determinat scãderile cele mai importante ale colesterolului. Specialistii au descoperit cã mersul zilnic pe jos, timp de o jumãtate de orã, poate sã scadã riscul de infarct miocardic cu 30 pânã la 40%, efectul datorându-se în special cresterii HDL-colesterolului.

Ce avem de fãcut?

 Sã ne prezentãm la medic periodic (anual) pentru evaluarea stãrii de sãnãtate, inclusiv a spectrului lipidic (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) si a prezentei factorilor de risc cardiovascular (antecedente familiale, hipertensiune arterialã, diabet zaharat, obezitate, fumat) pentru a interveni cât mai precoce în profilaxia si/sau tratamentul aterosclerozei.

Pentru pacientii asimptomatici, fãrã afectare cardio-vascularã doveditã, tratamentul hipercolesterolemiei se începe cu dietã si exercitiu fizic regulat timp de trei luni de zile, dupã care se face evaluarea spectrului lipidic. Dacã nivelul colesterolului se mentine ridicat, si în special LDL-colesterolul este de peste 160 mg/dl, se recomandã tratament medicamentos, sub supravegherea medicului specialist, asociat dietei si exercitiului fizic regulat.

Aceasta este profilaxia primarã a cardiopatiei ischemice.

Pentru pacientii cu cardiopatie ischemicã doveditã se recomandã de la început tratament medicamentos cu statine, care au, pe lângã efectul hipocolesterolemiant, si efect propriu de regresie morfologicã semnificativã a leziunilor de aterosclerozã (cuantificabilã prin angiografie sau ultrasonografie) si stabilizare a plãcilor de aterom.

Colesterol – Tratament naturist

Colesterolul este un compus organic ce se gaseste in structura celulelor animale,mai ales in sange, si care la dereglarea metabolismului, se depune pe peretii vaselor sangvine sau sub forma de calculi. Se gaseste in untura de peste, sange, tesut nervos, galbenus de ou, si care regelementeaza permeabilitate fata de lichide a membranelor celulare.

Colesterolul total este format din mai multe fractiuni: LDL colesterol ? fractiunea cu densitate joasa, daunatoare pentru sanatate si care trebuie scazuta, fiind responsabila de depunerile de aterom; HDL colesterol? fractiunea cu densitate inalta, partea benefica a colesterolului care distruge depozitele de grasimi de pe vasele sangvine.

Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestine si se adauga la cel produs de ficat. Este recomandat ca nivelul total de colesterol sa fie mai mic de 200 mg/dl. O reducere cu 1% a colesterolului va reduce riscul unei boli vasculare cu 2%. Daca :

• Cantitatea de colesterol “rau” (LDL) este mai mare de 130 mg/dl, nivelul de colesterol este prea mare
• Cantitatea de colesterol “bun” (HDL) trebuie sa fie mai mare decat 35 mg/dl
• Nivelul trigliceridelor trebuie sa fie mai mic de 200 mg/dl

Tratament naturist recomandat pentru colesterol

Una dintre cele mai puternice combinatii de plante hipocolesterolemiante este formata din rostopasca, mesteacan si anghinare. Se fac cure de minim 30 de zile cu aceste plante, luate sub forma de tinctura, amestecate in parti egale.

Se ia o lingurita din amestecul de tincturi in 100 ml de apa, cu 1/2 ora inainte de fiecare masa, timp de 30 de zile.

Frag (Fragaris vesca)

Se utilizeaza frunzele, care se rup fara petiolul principal, recoltate din iunie pina la inceputul lunii octombrie, precun si fructele coapte.

Infuzie: o lingurita de frunze la 200 ml apa clocotita, din care se beau 2 ceaiuri pe zi.
Sucul: se pregateste din 200 g fructe spalate si zvintate care se storc prin tifon, apoi se indulcesc cu 5 g zahar si se consuma imediat.
Gelatina: 250 g fructe proaspete, 20 g zahar, 1.5 foi gelatina si 75 ml apa. Se extrage sucul din fructe, iar resturile se fierb cu 50 ml apa se se strecoara.
In jumatate din lichidul fierbinte rezultat, se dizolva gelatina muiata in apa rece, se amesteca bine, apoi se rastoarna intr-o forma umezita si se da la rece.

COLESTEROLUL. Amestec: Ceai fierbinte din 1/2 litru apa, plus 2 linguri de ulei din masline si 2 lingurite de usturoi pisat. Se omogenizeaza. Se soarbe încet de 3 on pe zi acest amestec. SCADEREA COLESTEROLULUI: Sirop din usturoi: 25 g usturoi uscat, fiert într-un litre de apa, se filtreaza, se adauga 250 gr zahar sae miere de albine. Se iau 2-3 lingurite pe zi.

REŢETĂ CHINEZEASCĂ DIN USTUROI

 

ACŢIUNE TERAPEUTICĂ

Curăţă vasele sanguine de grăsimi calcaroase şi impurităţi, redevenind elastice, previne infarctul, scleroza şi bolile cardiace, paralizia cerebrală, previne îngrăşarea şi hipertensiunea arterială.

 

MOD DE PREPARARE

Se curăţă 350 grame de usturoi şi se pisează (în vas de lemn sau sticlă) sau se dă de două ori prin maşina de tocat. Nu se întrebuinţează unelte din metal.

Se adaugă 200 ml alcool dublu rafinat (90o) şi se introduce într-o sticlă de culoare închisă.

Sticla va fi introdusă într-o pungă sau se va înveli cu o pânză de culoare închisă pentru a fi ferită de lumină. Se lasă 10 zile la întuneric pentru macerat, la temperatura camerei. Se va pune dop la sticlă.

După 10 zile se strecoară acest conţinut printr-un tifon pus în trei fâşii sau printr-o pânză deasă şi se lasă să se limpezească încă 3 zile.

Tratamentul constă în administrarea unui număr de picături de 3 ori pe zi în 50 ml de lapte cu 20-30 minute înaintea fiecărei mese, timp de o lună, astfel:

 

ZIUA	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16
Dimineaţa	1	4	7	10	13	15	12	9	6	3	25	1	4	7	10	13
Prânz	2	5	8	11	14	14	11	8	5	2	25	2	5	8	11	14
Seara	3	6	9	12	15	13	10	7	4	1	25	3	6	9	12	15

 

ZIUA	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30	31	32
Dimineaţa	15	12	9	6	3	25	1	4	7	10	13	15	12	9	6	3
Prânz	14	11	8	5	2	25	2	5	8	11	14	14	11	8	5	2
Seara	13	10	7	4	1	25	3	6	9	12	15	13	10	7	4	1

 

Picăturile se pun cu pipeta în 50 ml de lapte. Zilele de 11 şi 22 sunt maxime când se iau 3×25 picături odată.

 

Tratamentul se repetă după 5 ani.

 

Lichidul administrat nu afectează nici un alt organ.

 

 

Alimente bogate in colesterol (mg/100g)

• omleta – 350
• caviar – 440
• ficat gras – 380
• unt – 250
• maioneza – 165
• pate de ficat de porc – 200

Alimente sarace in colesterol (mg/100g)

• fructe si legume – 0
• iaurt degresat – 1
• margarina – 1
• lapte degresat – 2
• supa de pui cu fidea – 3
• ulei vegetal – 1

 

Alimentatia anti-colesterol

A te hrani sanatos inseamna sa reduci nivelul colesterolului “rau” si, implicit, sa diminuezi riscul bolilor cardio-vasculare.
Este bine sa stii ca grasimile saturate pe care le consumi favorizeaza sinteza LDL: carne grasa, produse de patiserie, mezeluri, prajituri etc. Asadar, incearca sa reduci consumul acestora, precum si a celor bogate in colesterol: galbenus de ou, unt, cereale, ficat si creier, produsele lactate integrale, micile crustacee.

Grasimile nesaturate reduc nivelul colesterolului total si il micsoreaza considerabil pe cel al colesterolului “rau”.

Le gasesti in pestele gras (somon, hering), uleiuri vegetale, fructe uscate (nuci, alune, migdale). In plus:

• Incearca sa mananci la fiecare masa fructe sau legume.
• Ori de cate ori este posibil, foloseste la gatit uleiurile vegetale.
• Consuma lapte si produse lactate degresate (cu continut de grasimi de 0,5 – 1%).
• Mananca mai putin cascaval, iar smantana inlocuieste-o cu iaurt natural slab in calorii.
• Incearca sa mananci peste de 2 – 3 ori pe saptamana si cumpara numai carne slaba. (indeparteaza intotdeauna grasimea si pielea de pe pui).
• Nu manca mai mult de 2 galbenusuri pe saptamana (albus poti manca cat vrei).
• Consuma carne si mezeluri slabe (de curcan si de pui sunt cele mai sanatoase).
• Nu abuza de sare (creste tensiunea), de zahar (ridica nivelul triglicerinei din sange) si dulciuri (contin adesea multe grasimi).
• Bea alcool numai la ocazii si renunta la tigari.
• Straduieste-te sa scapi de kilogramele in plus, care iti suprasolicita inima si arterele.
• Pe scurt, alege dieta mediteraneana: putina carne, mult peste, uleiuri vegetale si multe legume si fructe (mai ales mere).
• Vitamine recomadate:
  • Vitamina B3: unii specialisi au reusit sa reduca nivelul colesterolului cu 25% recurgand la un supliment de 1000 – 3000 miligrame pe zi.
  • Vitamina B5: 50 – 500 miligrame pe zi diminueaza semnificativ nivelul colesterolului si al trigliceridelor, insa atentie la efectele secundare: eruptii cutanate, bufeuri, agravarea ulcerului;
  • Vitamina C: conform unor studii, 250 – 1000 miligrame pe zi cresc nivelul HDL-ului;
  • Vitamina E: dozele suplimentare sunt de 100 – 500 miligrame pe zi pentru cei care nu iau medicamente anticoagulante; fiind liposubila, aceasta vitamina actioneaza direct asupra moleculelor de LDL, impiedicandu-le sa se oxideze si sa se depuna pe peretii arterelor;
  • Cromul: cantitatile recomandate din acest oligoelement mentin nivelul ridicat al HDL-ului; suplimentul recomandat este de 200 micrograme, de trei ori pe zi.